Apostolat cultural

Daca patriarhul Justinian Marina este autorul sintagmei "apostolat social", patriarhul Miron Cristea este cel care a pus in circulatie expresia "misiune culturala a Bisericii", creand premisele pentru ceea ce s-ar putea numi astazi "apostolat cultural". Aceasta misiune culturala a Bisericii s-a concentrat, initial, pe formarea si dezvoltarea limbii romane. Primele coordonate ale unei asemenea misiuni bisericesti reies cu precadere din conceptia mitropolitului Andrei Saguna: "mijlocul cel mai sigur pentru a prepara poporului roman o soarta mai buna, demna de dansul, e cultura, iar conditiunea prima pentru propagarea culturei e literatura. Caci este un adevar constatat prin istorie, ca nici un popor nu se poate urca la o cultura superioara, fara de a avea o literatura, si inca o literatura a sa proprie, in limba sa, in modul sau de a cugeta si de a simti, in traditiunile, datinele, credintele sale..." (Pr. prof. Zacharia BOIU, Seminte din agrul lui Christos. Cuvantari bisericesti pe toate duminicile, prasnicele si sarbatorile de peste an, precum si la casuale bisericesti, publice si private, p. 5.). Ideea saguniana a fost preluata intr-o cuvantare tinuta la deschiderea adunarii sinodale din 1914 de Miron Cristea, primul Patriarh al Romaniei. Astfel, acest patriarh considera insusirea unei "cat mai frumoase limbi romanesti" obiectivul principal al misiunii culturale a Bisericii. In anul 1938, acest patriarh indemna clerul Bisericii Ortodoxe Romane sa-si cultive aceasta limba prin lectura creatiilor literare reprezentative pentru poporul roman: "Preotii in cursul studiilor negresit sa citeasca si cartile celor mai buni scriitori romani, istorici, poeti, literati. Si cand vor cunoaste limba lui Creanga, Eminescu, Odobescu, Cosbuc, Iorga, Goga etc., atunci se vor convinge de ratacirea in care ne aflam. Deci intre indatoririle de capetenie ale tuturor preotilor este ca - pe langa fondul cunostintelor profesionale, teologice - sa-si insuseasca o cat mai frumoasa limba poporala, in care - ca intr-o haina atragatoare - sa-si imbrace povetele propovaduite..." (Patriarhul Miron Cristea, Pastorale, predici si cuvantari, vol. V, Tipografia Cartilor Bisericesti, Bucuresti, 1938, p. 238).
Contributia Bisericii Ortodoxe Romane la dezvoltarea limbii romanesti denota faptul ca aceasta misiune culturala a Bisericii, asa cum a fost gandita de mitropolitul Andrei Saguna si de patriarhul Miron Cristea, a imbratisat o sfera mult mai larga decat cea bisericeasca. Din aceasta cauza, consideram ca astazi rolul misiunii culturale a Bisericii Ortodoxe Romane este acela de a contribui la raspandirea unei culturi autentice, menita sa intareasca constiinta crestina in societatea romaneasca.
Societatea romaneasca se afla in mijlocul unui razboi cultural. Acest tip de razboi - care a devenit un fenomen global - si capacitatea culturii literare de a influenta transformarile socio-politice, a fost descrisa chiar si de Vladimir Tismaneanu, in Spectrele Europei centrale: "Este un razboi, in sensul american al cuvantului - toata discutia in jurul multiculturalismului si reactia la multiculturalism a fost numita cultural war - un razboi in care nu cad capete, nimeni nu-si pierde job-ul, dar lupta se duce prin intermediul revistelor si se transfera apoi in realitatea politica, determinand, de fapt, transformarea realitatii politice, sociale, culturale americane, pentru ca are efecte imediate asupra programelor educationale".
Ca peste tot in lume, si in societatea romaneasca constatam ca, pe langa o literatura buna si de calitate, exista si o literatura izvorata din sufletele pline de cele mai bolnave conceptii de viata care contin cele mai otravitoare seminte ale desfraului si ale anarhiei, urmarind sa rastoarne toate normele firesti de viata. Sufletul poporului nostru este otravit intentionat cu o literatura scandaloasa si pornografica care, fara a exagera, cred ca o putem considera ca fiind de inspiratie anti-umana. Iata de ce, Biserica Ortodoxa Romana nu se poate sustrage din acest razboi! Ea trebuie sa contribuie la anihilarea influentei nocive exercitate de aceasta literatura printr-o pregatire culturala a preotilor si prin crearea sau simpla promovare a unei literaturi care sa reflecte valorile crestine, adica prin desfasurarea a ceea s-ar putea numi "apostolat cultural".

---

Despre autor: