Justitia ramane in spagat politic

Mascarada politicianista legata de statutul Consiliului Superior al Magistraturii, garantul independentei unei Justitii depunctate atat in plan intern, cat si in plan extern, a culminat ieri prin modul in care s-a desfasurat bilantul acestei institutii.
Este clar ca nu exista independenta fara responsabilitate. Dar nici responsabilitate fara independenta. Politicienii sunt interesati sa tina Justitia sub control. Si, in acelasi timp, sa o culpabilizeze, culmea nerusinarii, exact sub pretextul ca nu este independenta. Circul de la CSM, de ieri, cand doar doua persoane au avut o atitudine corecta - presedintele Romaniei, care a facut din prudenta un pas inapoi sau poate pentru a-i da un bobarnac lui Tariceanu, si Viorica Costiniu, presedintele Asociatiei Magistratilor - ne demonstreaza ca va mai trece mult timp pana cand Justitia va fi recunoscuta si se va identifica pe ea insasi drept una dintre cele trei puteri in stat. De ce coalitia care conduce astazi Romania continua sa greseasca in raport cu Justitia, calcand practic in picioare Constitutia? Ce inseamna, pana la urma, independenta Justitiei de care se face atata caz? Cele trei puteri in stat, parlamentara, executiva si a Justitiei sunt, in spiritul democratiei si al Constitutiei acestei tari, independente una de alta, dar, in acelasi timp, au, virtual, si capacitatea de a se controla reciproc. Nimeni altcineva din afara nu poate sa se substituie uneia dintre puteri pentru a exercita un control. Nici presa, denumita a patra putere in stat si nici macar "presedintele jucator". In schimb, daca CSM a avut dreptul si posibilitatea de a judeca natura telefonului dat de premier lui Ilie Botos in cazul Patriciu si de a concluziona ca gestul nu a fost vinovat - putea, in definitiv, CSM sa decida si invers - atunci si primul-ministru, ca reprezentant al puterii executive, poate exercita, in limite constitutionale, un anumit control asupra puterii judecatoresti. Cum? In special prin intermediul varfului sau de lance, care este ministrul Justitiei. In aceasta calitate, Monica Macovei poate propune si implementa reforme in Justitie, in acord cu Constitutia si cu rigorile integrarii in Uniunea Europeana, marind capacitatea acestei puteri in stat de a fi independenta. Iar daca face acest lucru, poate controla si modul in care o atare reforma este infaptuita. Cu conditia de a nu fi siluita Constitutia in numele reformei.
De ce a fost primita si ascultata Monica Macovei cu maxima ostilitate ieri, la bilantul CSM? De ce s-a ajuns in situatia penibila in care ea sa fie admonestata nu numai de cunoscuti magistrati, ci chiar si de seful statului? Aparent, pentru ca s-a trezit vorbind. Discursul ei a fost balbait, insailat, neprofesionist. A incercat sa emita judecati de valoare fara acoperirea argumentelor. A judecat patimas o institutie, CSM, din care, in definitiv, face parte. Deci, este la randul ei responsabila pentru ceea ce nu functioneaza cum trebuie. In realitate insa, Monica Macovei a pierdut batalia cu Justitia intr-o alta zona, mult mai profunda decat cea a unor asemenea bilanturi, sedinte, manifestatii publice. Dupa un an, atunci cand vorbim despre starea in care se afla aceasta putere in stat, suntem siliti sa admitem ca, in ciuda declaratiilor de bunavointa, independenta Magistraturii a ramas un fel de Fata Morgana. Scaunul democratiei romanesti sta in continuare nu pe trei picioare, ci doar pe doua - Executivul si Parlamentul. Este una dintre cauzele nesigurantei si instabilitatii. Ce argumente pot sustine aceasta grava afirmatie lansata la adresa unui membru al Executivului?
Realitatea se vede cu ochiul liber. Independenta Justitiei incepe si se termina, in definitiv, in sala de judecata. Unde nu s-a schimbat nimic de ani de zile. Nu exista microfoane si difuzoare, astfel incat procesul sa fie cu adevarat public, persoanele prezente in sala auzind si intelegand ceea ce spun partile. Declaratiile sunt in continuare ingalate, luate la dictare si consemnate cu multe stersaturi de catre grefieri. In frig, inghesuiala si mizerie, sedintele nu au un caracter solemn. Magistratii au pe cap mult prea multe dosare pentru a mai putea lua decizii corecte, mai ales in conditiile in care probele dispar. Pentru a avea un magistrat independent, Executivul trebuie sa asigure un statut material corespunzator al acestuia. Era sa fi fost reforma lui Macovei. Imediat dupa ce ar fi reformat mega-ministerul pe care il conduce, doldora de birocrati.
In absenta unei reforme reale a Justitiei, razboiul cu CSM este lipsit de orice relevanta. Justitia ramane in spagat politic.

---

Despre autor: