Acordarea statutului de refugiat lui Gregorian Bivolaru a fost poate cel mai mediatizat subiect al saptamanii trecute. Unii ziaristi care pana recent promovau acuzatiile la adresa liderului MISA au ridicat pentru prima oara problema calitatii dosarul
Acordarea statutului de refugiat lui Gregorian Bivolaru a fost poate cel mai mediatizat subiect al saptamanii trecute. Unii ziaristi care pana recent promovau acuzatiile la adresa liderului MISA au ridicat pentru prima oara problema calitatii dosarului intocmit de catre procurori. La randul ei, Monica Macovei, din pozitia de ministru al Justitiei, sustinea anchetarea rapida a ceea ce s-a intamplat si sanctionarea celor vinovati. A si sesizat in acest sens Consiliul Superior al Magistraturii. Emotia responsabililor guvernamentali este de inteles. Suedia urmeaza sa ratifice tratatul de aderare. Or, Executivul de la Bucuresti trebuie sa demonstreze ca in Romania Justitia functioneaza, in ciuda a ceea ce a descoperit Curtea Suprema din Stockholm. Pozitia Justitiei suedeze nu are un efect direct asupra integrarii. Dar are unul indirect. Caci a spune ca instanta suprema suedeza nu are incredere in Justitia romana inseamna a spune ca statul roman nu este compatibil, din perspectiva criteriilor politice, cu un alt stat membru al UE. Este graba Executivului de la Bucuresti de a cerceta cazul o dovada ca se intereseaza, in sfarsit serios, despre felul in care se face dreptate in Romania?
Ar fi o interpretare optimista. Nici una dintre notatiile critice ale Curtii Supreme din Stockholm nu ramasese ascunsa anterior autoritatilor romane. Rapoartele elaborate sub egida APADOR-CH au documentat pe larg incalcarile principiilor de drept in cazul lui Gregorian Bivolaru, fiind folosite de altfel de aparatorii lui. Aceste rapoarte, ca si plangerile MISA si ale avocatilor lui Bivolaru au fost trimise si Ministerului Justitiei, si primului ministru, si Parlamentului, si Presedintelui. Era oare nevoie ca tema sa capete o dimensiune internationala pentru a se intreprinde ceva? Parlamentarul european Elmar Brok, a carui preocupare pentru cazul Bivolaru a fost mediatizata acum, trimisese scrisoarea cu intrebari Ambasadorului Lazar Comanescu la 4 octombrie 2005. De ce nu s-a inceput atunci ancheta? Oare drepturile si libertatile cetatenilor romani devin o preocupare doar atunci cand ne pun note suedezii? De ce este adusa in discutie numai responsabilitatea procurorilor, nu si a celorlalte institutii implicate, incepand cu SRI?
Felul oportunist al tratarii situatiei este demonstrat astazi prin concentrarea postfactum asupra anchetei in cazul Bivolaru si dezinteresul complet fata de desfasurarea celorlalte investigatii privind cazul MISA. Bivolaru ramane doar unul din zecile de apropiati ai MISA supusi anchetelor si persecutiilor la fel de dubioase precum cele ce-l vizau pe liderul lor spiritual. Circa treizeci de apropiati ai MISA sunt acuzati de trafic de persoane pe baza dosarului care a consternat Justitia suedeza. Ce se va intampla daca vreunul dintre cei acuzati va ajunge in Suedia si va cere statutul de refugiat pe baza precedentului Bivolaru? De ce nu se cere investigarea felului in care a fost anchetata Madalina Dumitru? Declaratiile ei, care au impresionat vadit instanta suedeza, vorbesc de un comportament dezastruos fata de minora supusa in 2004 unui tratament degradant. Felul in care au tratat-o anchetatorii si presa a traumatizat-o pentru intreaga viata.
Dosarul MISA ascunde multe alte situatii de o gravitate nemaipomenita. Amintesc aici doar cazul Danei Craescu. Urma cursuri de Yoga la Barlad. Dupa campania inceputa in luna martie 2004 impotriva MISA, tanara de 21 de ani a fost sechestrata de parinti si rude. Conform propriilor spuse, in luna februarie 2005 a fost dusa la spitalul de psihiatrie Nifon, unde a fost supusa unui tratament sever, cu un efect dezastruos. In acest interval i-a fost intrerupt orice contact cu lumea. A scapat dupa mai multe luni, cand a putut sa se casatoreasca cu logodnicul ei care batuse intre timp la usa autoritatilor. Astazi, Dana Craescu are aproape continuu hemoragii, medicamentele i-au afectat stomacul si ficatul, medicii i-au interzis sa faca, cel putin un an de zile, copii. Traieste cu teama de a iesi singura pe strada, la gandul ca va fi prinsa din nou, sechestrata si supusa abuzului psihiatric. La sfarsitul anului 2005, Dana Craescu a putut, in sfarsit, sa depuna plangeri penale impotriva celor vinovati. Data fiind gravitatea exceptionala a unui asemenea caz - sechestrarea era cunoscuta de Politie, logodnicul anuntase abuzul psihiatric, in spital fusese supusa la rele tratamente - autoritatile ar trebui sa intervina imediat. Ele pot sa joace un rol activ, nu doar sa priveasca cum se deruleaza procesele. Exista toate motivele ca un caz de o asemenea exceptionala gravitate, implicand abuzul psihiatric si tortura, sa creeze un alt scandal international.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.