Revista presei culturale

Foarte bogata este rubrica de interviuri din revista "Timpul" (dec. 2005, an VI, nr. 84). Regizorul Radu Mihaileanu raspunde la Toronto intrebarilor Simonei Plopeanu ("eu nu fac filme cu mesaj, eu povestesc povesti" - poate fi o deviza a sa), Radu Eugeniu Stan realizeaza un amplu interviu cu Rasvan Popescu, iar Ruxandra Anton, cu actrita Tora Vasilescu.
Ciprian Siulea lanseaza un nou termen, cel de "neointerbelic", bizar din punct de vedere conceptual, dar foarte precis in periodizare ("Cultura neointerbelica si problema filiatiei"); interbelicul este definit de ideile lui Nae Ionescu, Eliade, Cioran, Tutea, Noica, iar "neointerbelicul" e reprezentat de continuatorii celor mentionati in discursul public: ministrul Adrian Iorgulescu, Ciprian Badilita, Dan C. Mihailescu sau Mircea Mihaies. Dintre trasaturile termenului pot fi nominalizate elitismul si ortodoxismul (corelat fundamentalismului sau misticismului). Astfel, cultura "neointerbelica" inseamna "un conservatorism simulat cu destul de putina convingere". La final, concluzia: "Cultura romaneasca este inca structurata de o falsa opozitie, cea intre cultura prolegionara interbelica si cea neointerbelica, pe de o parte, si comunism, pe de alta parte; e o iluzie care nu poate decat sa ne coste extrem de scump".
Alte puncte din sumar: o pagina omagiala "criticului, traducatorului si profesorului Emil Iordache" (m. 11 oct. 2005), de Liviu Antonesei, Serban Axinte (cu un poem), Flori Stanescu: un jurnal despre revolta muncitorilor brasoveni de la 15 nov. 1987; Ovidiu Nimigean despre "Goma. Paul Goma"; Gabriel Andreescu despre "Afacerea Meditatiei transcendentale", volumul istoricilor Doina Jela, Catalin Strat si Mihai Albu; si un articol al romano-americanului Cristian Moraru despre "Enciclopedia teoriei naratiunii" (aparuta la Routledge, 2005), cu o focalizare pe importanta studiului transdisciplinar in teoria textului, ceea ce inseamna ca naratiunea nu mai poate fi abordata doar ca fictiune. Pana la urma, este aici si o referire la felul in care se teoretizeaza si se practica acest discurs in mediul academic autohton.
"Atitudini", an III, nr. 17. oct.-dec. 2005, Ploiesti. Aflata pana acum sub directia onorifica a lui Ion Stratan, revista dedica acest numar poetului disparut. Totodata, se consemneaza o schimbare in profilul publicatiei: dupa cele doua-trei aparitii pe an in formate diferite, oscilante, populate de poeti-elevi genialoizi - celor mai multi Ion Stratan acordandu-le neconditionat un gir -, "Atitudini" apare acum sub redactia lui Constantin Harlav, istoric literar, iar director este Marilena Ghiorghita, pictorita. In actualul format A4 se intalnesc poeziile de adolescenta ale lui Stratan, un cuvant inainte al lui Ion Balu la un "Caiet liric" cu poeti-elevi din 1971, conferinte cu diferite ocazii rostite de poet, un poem-evocare de Adam Puslojic ("Inca unul", datat 19 octombrie 2005) si o hotarare a Consiliului Local privind conferirea post-mortem a titlului de cetatean de onoare al municipiului Ploiesti. Altfel, destule ineptii lirice in care diversi omagiaza amintirea lui Ion Stratan, contrabalansate de o rubrica de istorie literara locala a lui Constantin Harlav, precum si de o trecere in revista a unor actualitati culturale din imprejurimi.
O discutie sociologica despre educatie in tara noastra, avand in vedere si aducerea subiectului in prim-planul mediatic, poate incepe cu o concluzie nu tocmai imbucuratoare: "Romania seamana mai mult cu tarile latino-americane decat cu cele europene, din punctul de vedere al valorii educatiei si al mobilitatii socio-ocupationale", afirma Ovidiu Mantaluta in "Valoarea educatiei in Romania" din "Sfera politicii", nr. 119. Inainte de a arunca cu piatra, este necesar sa pornim de la o premiza dincolo de bine si de rau, pentru ca "se mituieste, se falsifica, se minte, daca aceasta este de folos cuiva" - nimic altceva decat niste comportamente economice, ne avertizeaza cercetatorul in pedagogie. Jean Dufourcq, ofiter de marina (amiral) francez si conducator al departamentului cercetare de la Colegiul de Aparare al NATO din Roma face in "Miopie strategica" o analiza a terorismului, prin "foiletonul iranian al verii 2005", ocupandu-se si de oscilatiile Uniunii Europene intre un "club" (extinderea care inglobeaza Turcia) si o "familie" (cele 25 de state actuale).
O atentie deosebita e acordata stangii politice, atat prin cercetari de istorie a discursului, cat si prin analiza unor proiecte actuale. Pentru prima categorie, trebuie mentionat articolul "Critica sociala si principiile reformei" de Alexandru Staiculescu, reluare a unei idei lansate in numarul anterior (in "Marxism, revolutie si stat"); autorul se ocupa acum de teoriile socialiste ale lui C. Dobrogeanu-Gherea si ale lui Seban Voinea. Aliantele prezentului politic (promisiunea Iliescu-Roman din toamna 2005 vs. oferta lui Mircea Geoana) sunt examinate de Izabella Ghita in "Stanga romaneasca - melancolica sau indoliata?", de fapt o comparatie intre fortele de stanga din Romania si cele din Italia, pe baza acestor noi proiecte politice cunoscute sub numele de "poluri sociale". Concluziile dau deocamdata un avantaj (cel putin la acest nivel al discursului) lui Mircea Geoana: absorbtia partidelor mai mici de stanga de catre PSD, in detrimentul confederatiei intentionate de Iliescu si Roman.

---

Despre autor: