Romania este tarata astazi intr-un scandal international cu miros fetid de servicii secrete rivale. Fie ca vorbim de CIA, KGB-GRU, sau reteaua internationala anti-Bush a miliardarului Soros, Rusia jubileaza oricum. Operatiunea "Inchisori secrete", re
Romania este tarata astazi intr-un scandal international cu miros fetid de servicii secrete rivale. Fie ca vorbim de CIA, KGB-GRU, sau reteaua internationala anti-Bush a miliardarului Soros, Rusia jubileaza oricum. Operatiunea "Inchisori secrete", reala sau nu, iese brusc la iveala in media internationale exact in momentul in care Statele Unite aplica o schimbare de strategie istorica, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Prin repozitionarea trupelor SUA din Europa, Romania devine o reduta anti-terorista la Marea Neagra a spatiului euro-atlantic si cap de pod al SUA pentru asigurarea intereselor energetice si de securitate in Eurasia si Orientul Mijlociu. Rusia incepe sa miste, sinistru. Coada leviatanului Gazprom este folosita pentru atac preventiv la adresa democratiilor NATO care strajuiesc granitele noii Europe, aseptizand-o de supuratiile provenite din fosta URSS. Riscurile pentru Romania, indiferent de evolutiile incingerii razboiului rece al Eurosasiei rusesti cu Uniunea Europeana si SUA, sau de rezultatele anchetei privind cosgiugele zburatoare fantoma ale CIA, sunt la fel de mari. Amputarea Romaniei de la trupul Europei Unite, printre acestea.
Strategii de la Washington sunt constienti de cutremurele care vor urma largind inevitabil falia dintre spatiul rusesc si cel european. De la Casa Alba, Bush insusi ne asigura ca nici un stat al lumii nu ne va mai putea ataca. Dupa cum este citat in ultima lucrare a ZIUA, "AXA. Noua Romanie la Marea Neagra", presedintele SUA afirma ca "cetatenii Romaniei trebuie sa stie ca au trecut zilele in care forte externe puteau sa-i ameninte fara sa fie ajutati". Dar ce ne facem atunci cand tocmai aliatii strategici ai Romaniei devin acele "forte externe" dispuse in a-si umfla muschii, prin presiuni politice si diplomatice, aproape gata de a exploda pentru a putea fi definite drept o amenintare mult prea fatisa?!
"Let the children go" isi intitula secretarul de Stat adjunct al SUA, Richard Armitage, un articol aparut in cel mai important ziar al lumii, International Herald Tribune, cu ceva timp in urma. Subiectul, aceasta rana supuranda in fiinta natiunii: adoptiile din Romania.
Dupa ce, in ultimii 15 ani, multumita si guvernarilor antinationale, romancele au fost silite sa ucida de saracie si griji peste un milion de prunci nenascuti, dupa ce tot in aceasta perioada au fost vanduti pentru descompus in organe un numar necunoscut de copii, dupa ce zeci de mii de familii au fost distruse definitiv in timp ce traficantii internationali de copii s-au imbogatit contribuind cu brio la generalizarea coruptiei in administratia romaneasca, dupa ce Romania a reusit cat de cat sa puna o stavila definitivand cu girul UE o legislatie europeana model, presiunile forurilor americane implicate in adoptiile de minori continua fara limita.
Daca Armitage a scris in "nume propriu" la IHT, nu acelasi lucru se poate spune despre un alt secretar de Stat adjunct al SUA, pentru afaceri consulare, Maura Harty, care, intr-o video-conferinta Washington-Bucuresti, desfasurata la sfarsitul anului trecut, a reclamat "lipsa de transparenta" a autoritatilor romane in privinta solutionarii cererilor de adoptie internationala depuse in perioada 2001-2004. La ora declaratiei venite direct pe liniile fierbinti ale Departamentului de Stat, deja noul ambasador al SUA la Bucuresti, distinsul om de afaceri Nicholas Taubman, aparent sustinut de sefa sa, dr Condoleezza Rice, isi exprimase o pozitie asemanatoare. Ieri, a mai aparut pe piata de baby-business din Romania si un congresman, Robert Wexler, gazduit pentru campania sa in favoarea unor adoptii bazate pe ilegalitati chiar in spatiul Departamentului de Stat al SUA de la Centrul Cultural American din Bucuresti. Insa atat seful diplomatiei romane, Mihai Razvan Ungureanu, cat si prim-ministrul Romaniei - tara NATO aliata principala a SUA in zona - au replicat ferm si imediat la declaratiile prietenilor nord-atlantici. "O spun foarte clar, legislatia romana in vigoare nu favorizeaza, nu sprijina, nu stimuleaza adoptiile internationale, din contra, le descurajeaza si aceasta va fi politica Guvernului Romaniei in privinta adoptiilor. Pentru fiecare copil roman care astazi nu este adoptat, si sunt 450 de cazuri de acest gen, exista peste 1355 familii de romani care au depus cereri de adoptie si ei vor avea prioritate conform legislatiei romanesti, si asa cum este normal, si firesc. Decat sa se faca o instrainare a copiilor, cred ca este preferabil ca ei sa ramana pe pamant romanesc, in familii cu care vorbesc aceeasi limba, cu care impartasesc aceleasi obiceiuri, aceeasi cultura", a spus premierul. Destul de clar, credem noi. Ce nu trebuie cu nici un chip sa impartaseasca copii romani este soarta unui copil infiat din Romania in 2001 de catre un pretins pastor american, William Delos Peckenpaugh. Timp de cinci ani de zile, micutul a fost sodomizat diavolesc, sub nasul autoritatilor americane responsabile. Dupa ce crima a fost descoperita, din intamplare, anul trecut, "tatal" adoptiv american a fost condamnat in Oregon pentru 33 de capete de acuzare, dintre care trei s-au referit la abuzuri sexuale si alte noua la sodomie. Copilul, devenit autist si ramas cu sechele iremediabile, a primit ca daune, pentru restul vietii sale distruse, 10.000 de dolari. O adoptie internationala costa circa 30.000 de dolari. In acelasi timp, circa 120.000 de copii americani isi asteapta, in van, parintii adoptivi.
Dupa 45 plus 15 ani de dictaturi si regimuri de sorginte sovietica, Romania pare sa nu mai inghita presiunile nici unui "Big Brother". Autoritatile SUA ar trebui sa arate ca isi pot respecta singurul partener loial dintr-o zona considerata, tot de catre Washington, "noul pivot al istoriei".


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.