Premiile Academiei Romane pe anul 2003

In chip simbolic, Academia Romana si-a incheiat activitatea cu ceremonia de decernare a premiilor pe anul 2003. Simbolic, deoarece un premiu al acestui for suprem al stiintei si culturii este un act de recunoastere si consacrare a celor mai valoroase lucrari din toate domeniile stiintei si culturii. Simbolic si pentru ca fiecare poarta numele unor mari personalitati, al unor fondatori, de-ar fi sa amintim doar pe Timotei Cipariu, Titu Maiorescu, M. Eminescu, Lucian Blaga, Vasile Parvan, Nicolae Iorga, Eudoxiu Hurmuzaki, Gh. Baritiu, D. Onciul, A.D. Xenopol, Gh. Lazar, Gh. Titeica, Spiru Haret, Simion Stoilow, Horia Hulubei, St. Procopiu, Gh. Spacu, C. D. Nenitescu, Gr. Antipa, N. Simionescu, S. Mahedinti, A. Saligny, Tr. Vuia, D. Danielopolu, Gh. Marinescu, P.S. Aurelian, V. Madgearu, D. Gusti, N. Titulescu, I. Petrovici, V. Conta, C. Radulescu Motru, George Enescu, Ion Andreescu, Aristizza Romanescu, Gr. Moisil, Gh. Cartianu.
Dupa alocutiunea de deschidere rostita de acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Romane, presedintii fiecarei sectii au inmanat premiile. In total, din cele 71 de premii pentru cele 14 sectii ale Academiei Romane au fost acordate 65, unui numar de 145 de autori din tara si de peste hotare pentru 89 de lucrari.
Multumind pentru premiul Titu Maiorescu, Gabriel Dimisianu, director adjunct al revistei "Romania Literara" a afirmat ca acest premiu il obliga foarte mult, pentru ca "poarta numele fondatorului criticii literare romane, despre care un urmas stralucit, E. Lovinescu, a spus ca degetul lui de lumina arata calea cea dreapta in literatura romana". In incheiere, distinsul critic a spus: "Ma obliga si faptul ca alte genuri literare nu au intrunit sufragiile comisiei de premiere, ceea ce ma obliga, inca o data, fata de mine, de constiinta mea".
Distins cu Premiul "Ciprian Porumbescu" pentru lucrarea "Colinde romanesti", care cuprinde aproape 1500 de colinde, Ion Bocsa a subliniat ca "premiul se adreseaza miilor de colindatori din satele transilvane care au pastrat si au transmis aceste colinde - taranului si satului romanesc". Multumind pentru distinctie, Ion Bocsa nu a uitat sa-i aminteasca si pe cei 20 de tineri cu care a colaborat "care ne dau semnale foarte bune si avem certitudinea ca nu vom pieri". Dupa datina, Ion Bocsa a cantat colindul "Ziurel de ziua".
Consemnam si cuvintele rostite cu acest prilej de dr. Maria Dorobantu si Dan Puric.
Cautarea continua
Prof. univ. dr. Maria Dorobantu (Premiul Iuliu Hatieganu pentru "Actualitati in infarctul miocardic acut"): Pentru un autor nu poate fi o onoare mai mare decat sa traiasca momentul in care sa vada ca cel mai inalt for stiintific al tarii, Academia Romana, ii apreciaza stradania. Pentru mine este onoarea suprema, la care nu as fi indraznit sa visez cand am inceput planul acestei carti si cand mi-am invitat colegi din clinica pe care o conduc sa scrie alaturi de mine precum si specialisti din Franta, Olanda si Elvetia. Infarctul miocardic acut este o boala pe care noi cardiologii incercam s-o invingem si speram ca o sa reusim chiar daca generatia de astazi nu o va face. As dori sa multumesc tuturor colaboratorilor mei, Editurii Academiei Romane. Multumesc celor tineri care ma inconjoara si care sunt extrem de scormonitori in ale stiintei. Doresc sa aduc un omagiu profesorilor mei - domnului profesor Leonida Gherasim, membru de onoare al Academiei Romane, si regretatului profesor Ion Brucner de la care am invatat rigoarea stiintifica si faptul ca, in stiinta, nu este totul sa expui niste concluzii la care au ajuns altii; trebuie sa-ti pui tot timpul intrebari, sa incerci sa cauti raspunsuri. Einstein spunea cu modestie ca un om de stiinta stie ce vrea dar, fara indoiala, nu stie tocmai ceea ce i se cere la momentul respectiv. De aceea, tocmai cautarea continua poate sa duca la descoperirea marilor adevaruri.
Un act de dainuire si un act de performanta
Dan Puric (Premiul Aristizza Romanescu "pentru creatie interpretativa in arta teatrala si cinematografica): Sunt onorat ca astazi, Academia Romana, acest templu de spiritualitate romaneasca, s-a aplecat asupra celui mai vulnerabil copil al culturii care este teatrul. Cel mai fragil si cel mai efemer. Pentru mine, premiul are o dubla semnificatie. Este un premiu acordat teatrului romanesc si ma gandesc la ce spunea Eminescu: teatrul romanesc se poate dezvolta daca exista interes de slava si, un cuvant pe care numai Eminescu il putea spune, dorul binelui. Acest dor de bine si interes de slava il recunosc in acest premiu. In acelasi timp, personal, ma simt onorat ca Academia Romana s-a aplecat asupra muncii mele. In ciuda unei istorii aberante, Academia Romana nu conteneste sa-si legitimeze valorile, avand un destin paralel cu ceea ce se intampla in jurul nostru. Si atunci cand legitimezi valorile, inseamna ca ai tot dreptul sa te prezinti in cultura universala.
De ce ma simt personal onorat? Pentru ca munca mea, care a avut o dificila identificare in randul criticilor si un botez foarte rapid in randul publicului, este, iata, onorata. Limbajul pe care l-am creat in teatru simt ca astazi este aplaudat si onorat. Este limbajul cu care am fost in peste 35 de tari ale lumii, obsedat sa fac, cum spunea Caragiale, ca avem atat de mult umor incat il putem da la export, dar eu zic ca avem atat de multa sensibilitate, inteligenta si, cum vedeti, forta incat o putem duce la export. Pot sa spun, in pandant cu ceea ce spunea Eminescu, ceea ce spunea Titu Maiorescu: Izbandit-a gandul. Este o izbanda a gandului. In acelasi timp, vreau sa mai spun ca acest premiu atesta actul de dainuire a teatrului romanesc, actul de performanta, dar si actul de supravietuire. Pentru ca teatrul romanesc, din nefericire, nu a iesit din epoca eroica. Ma simt impresionat gandindu-ma ca, de la inceputuri pana azi, teatrul, la fel ca pedagogia, la fel ca preotia, nu este o meserie ci o vocatie. Am incercat sa supravietuiesc, dar mai mult decat atat. Si sunt fericit ca, asa cum dorea C. Noica, Caietele lui Eminescu apar in editie facsimilata la Academia Romana. Este un act extraordinar. Sa dea Dumnezeu ca, in masura ce aceste volume apar, in aceiasi pasi sa ne refacem si noi ca popor si banuiesc ca atunci cand toata aceasta editie va fi completa, sa fie complet si poporul roman in constiinta si mentalitatea lui de demnitate. Deci, actul de dainuire si actul de performanta. Cei care au primit astazi premii arata coeficientul de inteligenta, de preocupare si de sensibilitate din Romania. Vreau sa inchei parafrazandu-l pe Claude Bernard, parintele fiziologiei, care atunci cand a fost premiat de Academia Franceza a spus ca "stiinta despre care se vorbeste tocmai s-a nascut". Teatrul romanesc despre care va vorbesc este un teatru care tocmai s-a nascut. Este un teatru care, in plina era informationala, cand oamenii au informatii unii despre altii, in care suntem tot mai izolati, isi propune sa recreeze comuniunea dintre oameni. Va multumesc si sa dea Dumnezeu ca aceasta lucrare sa aiba continuitate. Sunt fericit ca sunt roman.
Asa s-a incheiat inca un an academic, prefatand pe 2006, cand acest sanctuar al spiritualitatii romanesti va implini 140 de ani de la infiintare si cand, dupa traditie, vom spune: Vivat, crescat, floreat!
Incepand cu acest numar vom publica in intregime lista premiilor Academiei Romane pe anul 2003, pe domenii.
In domeniul Filologiei si istoriei
1. Premiul Timotei Cipariu Lucrarea: Micul Dictionar Academic
Autori: Mihaela Badic, Anca Boldea, Viorel Deliu, Liliana Hoinarescu, Mihaela Marin, Catalina Maranduc, Nicoleta Mihai, Mihai Popescu, Carolina Popusoi, Claudia Silisteanu, Doina Sarionoapte, Oana Tittel, Radu Trif, Florin Vasilescu, Violeta Vizireanu.
2. Premiul Bogdan Petriceicu Hasdeu
a) Lucrarea Atlasul lingvistic pe regiuni. Basarabia
Autori: Vasile Pavel (coordonator), Valentina Cocimari, Albina Dumbraveanu, Valeriu Sclifos, Stela Spanu, Rubin Udler (colectiv din Republica Moldova)
b) Lucrarea: Marin Sorescu - Opere
Autor: Mihaela Podocea-Constantinescu (ingrijire editie)
3. Premiul Titu Maiorescu
Lucrarea: Amintiri si portrete literare
Autor: Gabriel Dimisianu
4. Premiul Lucian Blaga
Lucrarea: Contributii la raspandirea culturii romanesti in Serbia
Autori: Sraba Ignatovic si Radomir Andric
5. Premiile Mihai Eminescu, Ion Creanga si Ion Luca Caragiale - nu s-au acordat.

---

Despre autor: