"Vreau foarte tare sa existe transparenta"

Din 3 ianuarie, Mihai Mihalcea e directorul (in probe, pe 90 de zile, urmand a fi confirmat ulterior) al Centrului National al Dansului Bucuresti (CNDB), in urma concursului cu cantec organizat de Ministerul Culturii si Cultelor. Inainte, fusese timp de un an consultant artistic al CNDB. Are in spate o cariera impresionanta de dansator si coregraf, conditie artistica la care a renuntat odata cu implicarea in proiectul primei institutii din Romania dedicate dezvoltarii si promovarii dansului contemporan. Ce va face, cum va face, pentru cine, cu ce bani? Sunt intrebari la care raspunsurile nu pot fi decat ipotetice.
Ti-ai "intrat in paine" ca director CNDB chiar la inceputul anului 2006. Care e primul lucru pe care l-ai facut in aceasta calitate?
Pe 1 ianuarie, dupa-amiaza, am inceput sa lucrez la un raport de activitate pe 2005, iar pe 3 ianuarie, prima zi oficiala de lucru, am convocat o intalnire cu echipa, cu cei care lucreaza deja pentru Centru.
Pentru celelalte posturi din "staff"-ul administrativ urmeaza abia acum sa se dea concurs.
Nici macar, deocamdata nu am primit o aprobare oficiala pentru organigrama de 13 oameni (e valabila Hotararea de Guvern initiala, in care erau numai noua posturi) si deci nu putem scoate nimic la concurs.
Despre ce posturi e vorba?
In primul rand, nu stiu cum vor fi ei angajati la baza, ca referenti sau consultanti artistici, dar pentru mine ei vor fi coordonatori de proiecte. E absolut necesar sa avem personal tehnic: ca in orice institutie gazda de spectacole e nevoie de un sunetist, de un luminist, cum se zice in popor (care la noi e de obicei un electrician priceput la reflectoare, nu un "light designer", cum ar trebui), si de un inginer care sa stie in orice moment ce lipseste in spatiu si sa poata rezolva orice neajuns (tehnic).
La acea conferinta de presa celebra tinuta de voi inainte de concursul pentru conducerea Centrului, ai spus ca, prin modificarea regulamentului, directorul va fi cel insarcinat cu numirea consiliului artistic (CA).
E greu de crezut, poate, dar era o informatie falsa; nu era o dezinformare cu buna-stiinta, asta scria in regulament, dar pur si simplu nu am corelat regulamentul cu normele de aplicare a lui. Consiliul artistic e numit de director, dar in conditiile legii, precizate de acele norme (pe care le-am primit pe 3 ianuarie), printr-un proces transparent, propus de noi. Fiecare operator cultural, fiecare membru al comunitatii, fiecare profesionist al dansului poate propune pe cineva care sa faca parte din acest consiliu. Din aceste propuneri se va trage la sorti componenta CA pentru fiecare sesiune de proiecte si nimeni nu se va putea regasi in consiliu de doua ori consecutiv.
Cate sesiuni de finantare pentru coproductii si proiecte independente vor fi organizate anual?
Regulamentul prevede doua sesiuni, in afara programelor anuale minimale organizate de Centru, deci a productiilor proprii.
Ce poate finanta CNDB, in aceste sesiuni de proiecte? Doar cheltuieli de productie?
Eu am cerut mai mult. E vorba, ca sa citez dintr-un document pe care tocmai l-am primit, de "chirii, inchirieri de spatii si echipamente, onorarii, cheltuieli de realizare a conceptului coregrafic, scenografic, a decorului si recuzitei, cheltuieli de masa, cazare si diurna, calatorii interne si internationale, convorbiri telefonice, posta si Internet...". Am incercat sa fim cat se poate de generosi.
Se pot primi bani si pentru proiecte multianuale?
Uite ca m-ai prins! Nu cred, din cauza ca fiecare sesiune presupune desfasurarea proiectului in anul financiar in curs. Sunt proiecte strict punctuale.
Vorbeai de proiecte si programe proprii ale Centrului. Vor urma ele linia unei strategii propuse de tine, o strategie inclusa in proiectul tau de management?
Trebuie sa spun ca in proiectul meu de management n-am urmat o directie artistica anume. E mai degraba un proiect-cadru, in care pot intra foarte multe lucruri. Am vrut sa nu includ o viziune personala, de aceea va exista un director artistic. Proiectul meu cuprinde linii foarte generale, si anume promovarea cat mai multor poetici artistice (stiu ca suna a poncif euro-atlantic, a bla-bla, dar pe mine ca director chiar ma intereseaza, nu vreau sa fac din gusturile mele personale o politica a Centrului). Ma simt obligat fata de toti creatorii, care au estetici foarte diferite, de la tinerii creatori pana la cei consacrati, si cred ca e misiunea Centrului sa arate publicului ca dansul inseamna si una, si alta. Voi incerca sa existe "sertarase" financiare pentru fiecare zona, sa nu dam bani acelorasi oameni, ci sa cream un echilibru.
In spatiul de acum al CNDB avea loc inainte Targul de Carte Bookarest. Ce presupune, ca lucrari si ca bani, amenajarea Centrului ca institutie de spectacol?
Ca de obicei, una e ce vrem noi, alta e ce se poate face. Oficial, in octombrie 2006 prima stagiune a CNDB va incepe cu inaugurarea Salii Ronde. Deci, ea va trebui amenajata pana atunci, cu toate dotarile necesare. Tot pana in octombrie ar urma sa facem un studio de dans asa cum trebuie, nu improvizat ca-n prezent, si birourile, iar pana in 2007 ar trebui sa avem restul de studiouri, o mediateca, un spatiu de cazare pentru invitati... Asta e propunerea noastra, insa deocamdata nu am nici o informatie despre bugetul CNDB, de care depinde cat putem face din toate astea.
Cat estimezi ca ar costa, cu totul, aceste lucrari de transformare?
In lei vechi (nu ma inteleg foarte bine cu leul nou!), sunt cam 33 de miliarde. Avand in vedere ca noul sediu al Operetei va costa 4 milioane de euro, un milion de euro pentru o institutie singulara cum este Centrul National al Dansului nu mi se pare asa mult, mai ales ca pana acum investitia publica in dansul contemporan a fost aproape inexistenta. Deocamdata, insa, nu putem astepta ca totul sa fie gata. Vom incerca sa lucram in conditiile pe care le avem, ceea ce ne forteaza, totusi, sa pastram activitatile artistice la foc mic, la limita supravietuirii. Artistii au asteptari foarte mari.
Cum privesti tu, ca artist, Centrul National al Dansului?
Nu mai pot sa privesc lucrurile ca artist. Sigur ca experienta de artist face parte din ceea ce sunt, nu pot s-o dau la o parte. Dar in momentul asta incerc - si uneori si reusesc - sa am o alta perspectiva, sa vad lucrurile cu o alta logica. Uneori imi pun problema ce relatie mi-as dori sa am eu, ca artist, cu CNDB; si-mi dau seama ca am asteptari foarte mari. Vreau foarte tare sa existe transparenta, as vrea sa nu existe acea aroganta care se regaseste inca in multe institutii, as vrea sa ma simt bine, sa nu trebuiasca sa-mi iau audienta, sa ma regasesc aici, sa nu fie o institutie depersonalizata. Oamenii trebuie sa stie ca e spatiul lor. Vreau sa lucrez cu ei.
Imi dau seama ca am o pozitie de maxima expunere si-mi asum deciziile pe care le voi lua. Stiu ca nu vom multumi pe toata lumea, nu vom da mancare cu gamela tuturor, dar o institutie publica e un spatiu de dezbatere critica si voi incerca sa tin cont de opiniile celorlalti.

---

Despre autor: