Inca asurzit de noaptea de Revelion, de departe cea mai grotesca si razboinica trecere peste ani pe care am trait-o (Bucurestii au fost cateva ore Bagdadul sub asediu), incerc explicatii si caut in timp radacinile acestei dezlantuiri salbatice. Regin
Inca asurzit de noaptea de Revelion, de departe cea mai grotesca si razboinica trecere peste ani pe care am trait-o (Bucurestii au fost cateva ore Bagdadul sub asediu), incerc explicatii si caut in timp radacinile acestei dezlantuiri salbatice. Regina Elisabeta, sotia lui Carol I, a fost, se zice, ingrozita la prima ei intalnire cu sarbatorile de iarna ale romanilor. Buhaiele care extrag parca mugetele adancurilor, mastile inspaimantatoare miscandu-se in intuneric, bicele pocnind asurzitor au clatinat sufletul fragil al celei care avea sa devina Carmen-Sylva. Tanara Regina Maria scria la randu-i in ""Povestea vietii mele"": ""Paraseam tot trecutul mergand inainte, tot inainte intr-o lume geroasa, spre o tara necunoscuta"". Ambele regine aveau sa descopere in timp farmecul subtil al datinilor de iarna la romani, reliefurile de spirit ale colindelor, amestecul de crestinism si mitologie venind mai de demult decat nasterea Pruncului Iisus.
Ce sa inteleg acum din taraboiul orchestrat in Piata Universitatii? Regizarea venirii triumfale, ca a unui Mesia politic al zilelor noastre, a presedintelui Basescu? Circ fara paine, bautura din belsug, dovada tonele de cioburi recoltate de chinuitii gunoieri a doua zi. Ma rog, oamenii au dreptul sa se bucure macar o noapte pe an, descatusati de oprelisti. Pacat de sutele de masini incendiate, de casele parjolite, de oamenii schiloditi de petarde! Pe scena, o formatie, nu i-am retinut numele, canta obsedant ""Sa nu dam spaga"". Sa nu dam! Foarte bine! Cantecul e insa cu talc. El transpune o indicatie a presedintelui si-i pregateste apoteotic triumful de la granita anilor. Spaga e un cuvant de sorginte ruseasca. El atarna nitel peste bordura dictionarelor in tomberonul cu reziduuri, alaturi de misto sau sucar. Eu il pot folosi. Presedintele Romaniei, o tara din Europa civilizata, fie el fost corsar sau pirat, n-are voie sa apeleze la formule de gang nici in noaptea de Revelion, nici in alte zile. Nici macar in sedintele executive pe care le conduce cu succes la carciuma. E treaba lui cum vorbeste in dormitor cu nevasta sau cu cine s-o nimeri pe acolo. Basescu, veti spune, vorbeste ca 80% dintre romani. Sa-l voteze sanatosi 1.000 de ani de aici incolo! Ce fac insa ceilalti 20% sau 10%? De ce nu se revolta intelectualii? De ce subtila Alina Mungiu Pippidi, scapata de mica prin biblioteci, nu amendeaza, fiindca stie s-o faca, birjerismul politicienilor romani? Umeda de emotie, oarba ca o indragostita, doamna Pippidi aplauda limbajul de salopeta cu licurici al presedintelui tarii. Uneori prin indulgenta si vinovata omisiune. Kitsch-ul din Piata Universitatii a continuat cu alinierea unei fanfare cu epoleti care a intonat Imnul de stat al Romaniei. Intr-o atmosfera de manele, cu tipi care defilau in chiloti, sfidand pe risc propriu frigul, acordurile solemne, simbolizand pana la urma demnitatea nationala, au sunat, vorba unui politician, ""ca dracua€™"". Pentru a soca obisnuintele, presedintele inscauneaza eroi doi romani - un arab de la SMURD si un jandarm. Primul, un medic stimabil, alearga sa acorde primul ajutor celor in pericol. E de altfel obiectul de activitate al firmei lui. Jandarmul a coborat pe franghia elicopterului (exercitiul de rutina la trupele speciale) si a salvat un copil. Bravo lor! Jenanta insa premierea intr-un asemenea moment si intr-un asemenea cadru. De altfel, jena am citit pe chipul medicului, om cu subtilitati de comportament. Presedintele a mai turnat o data licoare ametitoare si anestezic in scafarliile noastre. Ne-a mai dus o data cu presul. Va bag in Europa! - a parut esenta mesajului de Anul Nou. Va bag asa cum ai indesa cu destul carne tocata in carnati. Din pacate, domnul Traian Basescu n-a facut nimic pentru intrarea noastra in Uniunea Europeana. Infinit mai mult au facut Victor Ciorbea si guvernul lui, presedintele Emil Constantinescu si guvernul Adrian Nastase. O truda care a netezit drumul anevoios al integrarii, printr-o munca in cancelarii si ambasade. Diplomatia este insa un exercitiu care scapa priceperilor presedintelui actual. Ca si la ultimele festivitati victorioase ale sportivilor, Traian Basescu infuleca - Dumnezeule, cu cata rapiditate - bomboana de pe tort. Peste pirania al imaginii! Basescu se ofera panglica inaugurala pentru integrarea pregatita de altii. Panglica ce va fi taiata de el insusi. E lucrul care ii iese intotdeauna perfect.

(In exclusivitate pentru
Jurnalul National)


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.