Pod de vin peste Prut

Cricova, Miliestii Mici, Divin, sunt nume deja intrate in patrimoniul national al Republicii Moldova. Dar cati au auzit de ele in Romania? In schimb, regina Elisabeta I a Marii Britanii bea vin de Purcari inca din 1974. Renumele vinurilor moldovenesti a depasit cu mult granitele, asa cum arata si cifrele: in primele 10 luni ale acestui an, exportul de bauturi alcoolice a fost de 227,5 milioane dolari, cu 12,8% mai mult decat in aceeasi perioada a anului anterior, reprezentand mai mult de 30% din volumul total al exporturilor din Republica Moldova. De altfel, potrivit datelor Agentiei Agroindustriale "Moldova Vin", aceste produse sunt exportate in 38 de tari, dar principala piata de desfacere ramane fostul spatiu CSI, in valoare de 219 milioane de dolari, din care 178,4 milioane numai in Federatia Rusa. Pentru a avea o imagine a locului pe care il ocupa Romania, este suficient sa se mentioneze ca ea importa 7,1% din volumul exporturilor de produse alcoolice moldovenesti in afara spatiului CSI, in valoare de 600.000 de dolari, in timp ce Polonia importa aceleasi produse in valoare de 1,7 milioane de dolari, iar Letonia de peste 1 million de dolari. Chiar si o tara cu traditie viticola, cum este Germania, contribuie cu peste 1 million de dolari la veniturile Moldovei. De retinut ca productia viticola asigura 24% din PIB-ul Republicii Moldova.
De ce lipsesc aceste produse de pe piata noastra? La aceasta intrebare au incercat sa raspunda responsabili din Agentia "Moldova Vin" la intalnirea cu ziaristii romani, organizata de Ambasada Republicii Moldova la Bucuresti. Principala cauza invocata o constituie taxele de export care aproape dubleaza pretul produsului, devenind necompetitiv pe o piata unde produsele autohtone sunt deja afirmate. Insa, in realitate, este mai mult vorba de un embargou impus de romani, care stiu ce concureta ar avea de infruntat. Dar moldovenii nu se lasa descurajati, pentru ca ei vor sa intre pe piata romaneasca in ideea ca dupa 2007 Romania va face parte din Uniunea Europeana, si, in felul acesta, vor avea un acces mai direct in acest spatiu. In plus, tara noastra este o piata de 22 de milioane de locuitori, este vecina cu Republica Moldova, ceea ce reduce costul transportului, si nu exista bariera ligvistica intre potentialii parteneri. "Vrem sa intram pe piata romaneasca si sa propunem consumatorului roman vinurile noastre. Vrem sa organizam companii mixte atat in plantatii cat si in productie", afirma Valeri Ciubotaru, director adjunct al Agentiei. In acest moment, produsele viticole moldovenesti au primit certificat ISO2001 de la laboratoare europene de la Strasbourg, ceea ce a incurajat viticultori din Franta sau din Italia sa vina in Republica Moldova pentru a pune bazele unor societati mixte. De exemplu, ColusVin are deja o piata de desfacere in Italia, dupa ce Umberto Menini a modernizat instalatiile cu tehnologie conforma normelor europene. In acest moment, in Republica Moldova suprafata cultivata cu vita de vie productiva este de 110.000 hectare, in timp ce in Romania sunt 100.000 hectare, de pe care vor fi greu de asigurat cotele cerute de UE. In opinia oficialilor de la Chisinau, prin parteneriatele asigurate inca de acum de companii mixte, vecinii de pe malul celalalt al Prutului pot contribui la indeplinirea angajamentelor noastre in acest domeniu.
Printre podgorii
si soiuri de vin moldovenesti
La distanta de milioane de ani, Marea Sarmatica a fost inlocuita de Marea Vinurilor, pe teritoriul acoperit azi de podgoriile din Republica Moldova.
Cabernet Sauvignon de Purcari este cunoscut si medaliat inca din 1878, cand a castigat prima medalie de aur la Expozitia Mondiala de la Paris. Podgoria a fost infiintata in 1827 si, de atunci, isi impune cu succes productia, atat cu faimoasele soiuri rosii (Merlot, Pinot Noir, Cahor), dar si cu traditionalele vinuri albe - Sauvignon sau Chardonnay. Mai putina lume a auzit de legendarul vin Cahor, despre care specialistii spun ca e vin de impartasanie, trimis in mod regulat si la Vatican. Caracterul sau special consta in culoarea neobisnuita rubinie si in densitate, gustul sau avand suave nuante de ciocolata si pruna, ceea ce il recomanda ca vin de desert.
La cativa pasi de Chisinau, in galerii sapate in calcarul folosit la constructia cladirilor din capitala, se intinde, pe o lungime totala de peste 200 de kilometri si la o adancime cuprinsa intre 40 si 85 de metri, orasul vinicol subteran Milestii Mici. Aici sunt pastrate la o temperatura constanta de 12-14 grade Celsius si umiditate relativa de 85-95%, rezervele strategice de vinuri ale Republicii Moldova. Parcurgand cu masina strazile orasului subteran, cu nume de soiuri de vin - Strada Merlot, Strada Cabernet-, se pot vedea cele peste 2 milioane de sticle de vin, acoperite de praf si de panze de paianjen, din "Colectia de Aur" Milestii Mici. In partea opusa a orasului, tot in galerii subterane, pe "numai" 150 de kilometri lungime, se afla un alt oras al vinului, renumitul Cricova. In conditii similare celor de la Milestii Mici, si aici sunt pastrate importante colectii de vinuri vechi, si, mai ales, de spumant, produs foarte cunoscut al podgoriilor Cricova. Mai raman de spus cateva cuvinte despre "Divin", bautura alcoolica preparata dupa reteta Cognac, deja cunoscuta si apreciata de specialisti. Toate acestea, dar si alte produse au putut fi degustate si chiar cumparate la Festivalul vinului, organizat la Bucuresti, desfasurat in perioada 10-11 decembrie, anul acesta, in Piata Constitutiei, in prezenta presedintelui Traian Basescu si al omologului sau de la Chisinau, Vladimir Voronin.

---

Despre autor: