Presedintele Asociatiei Memorialul Revolutiei din Timisoara, Traian Orban, a anuntat ca revolutionarii timisoreni intentioneaza sa-l dea in judecata pe Victor Athanasie Stanculescu daca acesta va continua sa se eschiveze de la executarea pedepsei de
Presedintele Asociatiei Memorialul Revolutiei din Timisoara, Traian Orban, a anuntat ca revolutionarii timisoreni intentioneaza sa-l dea in judecata pe Victor Athanasie Stanculescu daca acesta va continua sa se eschiveze de la executarea pedepsei de 15 ani inchisoare pentru ca a coordonat reprimarea manifestatiilor anticeausiste din decembrie 1989. Traian Orban a mai precizat ca participantii la revolutia din decembrie isi vor motiva actiunea penala prin faptul ca Stanculescu "nesocoteste o condamnare definitiva a Inaltei Curti de Casatie si Justitie care, in anul 2000, l-a condamnat, impreuna cu generalul Mihai Chitac, la cate 15 ani de inchisoare si pentru faptul ca se foloseste de toate mijloacele pentru a amana executarea pedepsei". Cei doi raman vinovati si in fata timisorenilor pentru faptul ca, in noaptea de 16 spre 17 decembrie 1989, cand dispozitivele de lupta se aflau sub comanda lor, s-au inregistrat primele victime, iar pe data de 17 decembrie au dat ordine sa se traga la picioare in manifestanti.
Traian Orban considera ca generalul Stanculescu se face vinovat si de executarea unor ordine nescrise, ci doar verbale, deci, ilegale, date inaintea instituirii starii de necesitate, pe 22 decembrie 1989, incalcand chiar si legile tarii care erau in vigoare atunci.
La randul sau, presedintele Asociatiei Victoria Luptatorilor in Revolutie din Timisoara, Lorin Fortuna, a declarat ieri, in cadrul unei sesiuni de comunicari pe aceasta tema, ca istoricii de profesie nu manifesta interesul necesar pentru lamurirea evenimentelor din decembrie 1989.
Planul militar de diversiune
Pe de alta parte, in timp ce unii revolutionari din capitala Banatului vorbesc despre data de 19 decembrie 1989, ca zi ce a marcat trecerea armatei, in mod tacit, de partea populatiei civile, Traian Orban declara ca, intr-unul din documentele ce au apartinut Ministerului Apararii din acel an, aflat in muzeul AMR, se mentioneaza faptul ca "o unitate militara din Buzau a fost trimisa la Timisoara din 17 decembrie. Aceasta avea in componenta ofiteri si cadre militare, constituite in opt grupari a cate trei soldati si doi ofiteri, specializati in diversiuni. Ei aveau misiunea de a se infiltra intre demonstranti si de a crea dezordine, acte de violenta si incendieri, pentru a sprijini, astfel, actiunile militare care au condus la uciderea unora dintre manifestanti. Deci, armata avea propriul ei plan de represiune".
Conform sursei, documentul mai mentioneaza ca "grupurile militare din Buzau au ajuns la Timisoara cu o aeronava AN 26 si s-au imbracat in tinuta civila, avand in dotare pistoale model 1974, de calibru 7,65 mm, cu cate 12 cartuse. Unul dintre grupuri a primit misiunea de a se deplasa la Spitalul Judetean Timisoara, pentru a cerceta zona, iar altii i-au asigurat chiar protectia generalului Chitac".
Pe langa aceste noi marturii, memoria colectiva a Timisoarei retine faptul ca pe data de 19 decembrie 1989 lucratorii de la prima intreprindere din oras, Elba, au intrat in greva generala si au intocmit prima lista cu revendicari, protestand, astfel, impotriva crimelor si arestarilor civililor din precedentele trei zile. Manifestatia celor de la Elba a durat pana in data de 20 decembrie, cand toate platformele industriale din oras au declansat greva generala, iar miile de muncitori si locuitori ai orasului s-au indreptat spre Piata Operei, pe care au ocupat-o si au declarat Timisoara ca prim oras liber din Romania. (Rompres)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.