Ultimele evolutii in relatia Republicii Moldova cu UE sunt destul de imbucuratoare. Desi nu fusesera asumate in prealabil de catre UE prin Planul de Actiune Moldova-UE, deschiderea unei delegatii a Comisiei Europene la Chisinau si lansarea initia
Ultimele evolutii in relatia Republicii Moldova cu UE sunt destul de imbucuratoare. Desi nu fusesera asumate in prealabil de catre UE prin Planul de Actiune Moldova-UE, deschiderea unei delegatii a Comisiei Europene la Chisinau si lansarea initiativei privind infiintarea unei Misiuni UE de asistenta la frontiera moldo-ucraineana sunt pasi importanti facuti de UE in raport cu vecinul sau estic. Ambele actiuni fac parte din Politica Europeana de Vecinatate (PEV), document strategic lansat de UE in 2003, care descrie modalitatile intensificarii relatiilor dintre Europa largita si tarile din imediata apropiere.
Aceasta incalzire a relatiilor cu UE vine pe fondul deteriorarii relatiei cu Rusia. Pentru a readuce Chisinaul in aria sa de influenta, Moscova a lansat "Planul de masuri pentru a mentine influenta ruseasca in Republica Moldova", pregatit de Administratia prezidentiala sub supravegherea lui Iuri Zubakov, fost ambasador la Chisinau. Implementarea acestuia este in plina forta. S-au interzis importurile la carne de vita, porc, oaie si pui din Moldova. Recent, au fost limitate importurile de fructe si legume din Republica Moldova, pe motiv ca nu respecta normele internationale in vigoare. Cu ceva timp inainte, Moscova impusese embargou vinurilor moldovenesti. Hidrocentrala Moldovskaia, situata pe teritoriul republicii separatiste transnistrene, avand ca proprietar RAO EES, a redus furnizarea de energie catre zonele din dreapta Nistrului.
Razboiul economic si cel al declaratiilor continua. Si va continua atata timp cat Moldova va refuza sa accepte solutiile sugerate de Moscova pentru solutionarea diferendumului transnistrean. Este putin probabil ca Rusia sa rupa definitiv relatiile economice cu Moldova, intrucat cei care au de suferit in ultima instanta sunt investitorii rusi. Trocul "actiuni contra lichidare a datoriilor la energie", care a functionat indelungat si a asigurat Rusiei controlul economic asupra sectoarelor strategice ale economiei moldovenesti, lucreaza in prezent in defavoarea Rusiei, care isi vede astfel limitata marja de manevra, in cazul in care se hotaraste sa foloseasca "batul" in relatia cu statul moldovenesc.
Exista solutii?
Singura solutie pentru Republica Moldova este reorientarea catre UE. Ramanerea in aria de influenta a Rusiei, in asa-numita vecinatate apropiata a Rusiei ("blijniaia zarubejnosti") este nefasta pentru Moldova. Prea saraca si afectata de coruptie, incapabila sa exporte prosperitate si stabilitate, Rusia va utiliza asa-numita strategie a "instabilitatii gestionate", pentru a mentine Moldova in aria sa de influenta, constand in mentinerea trupelor si utilizarea presiunilor economice. Chiar daca presiunile economice nu vor merge niciodata pana la capat si legaturile comerciale dintre cele doua tari nu vor inceta, consecintele pentru statul moldovenesc sunt, oricum, nefaste.
Economia moldoveneasca va fi blocata si amenintata cu colapsul bugetar, pe de o parte, iar pe de alta parte, mentinerea relatiilor economice cu Rusia va limita motivatiile de reformare si restructurare a economiei, de aliniere la standardele europene de calitate. in acest context, orientarea catre vest devine un imperativ. Chiar daca la Chisinau exista un consens majoritar in ceea ce priveste necesitatea apropierii de UE, implementarea deciziei este mult mai dificila.
Ce ofera PEV Republicii Moldova?
Implementarea reformelor asumate prin Planul de Actiune Moldova-UE, semnat in februarie 2005, precum si intensificarea relatiei Moldovei cu UE pot reprezenta o sansa istorica unica de re-plasare a Moldovei in alt spatiu geopolitic - cel european. Aceasta poate insemna reducerea saraciei, consolidarea capacitatii statului, a statului de drept, a institutiilor democratice etc.
Desi ofera perspectiva depasirii stadiului de cooperare catre un nivel semnificativ de integrare, PEV este distincta de perspectiva aderarii, oferind doar o relatie privilegiata bazata pe acorduri mutuale si respectarea valorilor comune. De foarte multe ori, Chisinaul pare sa uite acest lucru, vazand in Planul de Actiune Moldova-UE un prim pas pe calea aderarii europene. Problema legata de aceasta perceptie apare atunci cand implementarea reformelor este conditionata de asteptarea unei recompense in acest sens pe viitor. Or, posibilitatea aderarii Moldovei la UE este exclusa intr-un orizont de timp scurt sau mediu. De aceea, mecanismul de motivare a reformelor prin aderarea la UE este contraproductiv. Prioritatile asumate prin Planul de actiune trebuie sa reprezinte un obiectiv in sine, intrucat Republica Moldova este cea care are de castigat cel mai mult.
Probabil ca termenul de trei ani, considerat necesar pentru realizarea obiectivelor propuse in Plan, este prea scurt pentru o transformare de facto a societatii si a institutiilor. Mai ales ca factorii cheie care vor decide succesul reformelor nu cad sub responsabilitatea UE, ci a Guvernului moldovenesc; responsabilitatile UE asumate prin acest plan sunt destul de vagi, iar cele ale Moldovei, numeroase si ambitioase. De aceea, o mobilizare serioasa si un efort coordonat sunt necesare pentru a implementa activitatile prevazute in acest Plan.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.