Democratizarea Europei de Est trebuie sa inceapa prin educatie

De la inceputul lunii decembrie se vehiculeaza ideea precum ca pentru anul universitar 2006-2007 va fi semnat un Protocol bilateral intre Ministerul Educatiei si Cercetarii din Romania si Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului din R. Moldova care, in sfarsit, va reglementa intreaga problematica a relatiilor bilaterale din domeniul educatiei. Un asemenea protocol a fost deja semnat, la mijlocul lunii noiembrie 2005, intre Ministerele de resort de la Bucuresti si Kiev. Iata ca, ceea ce nu s-a reusit in perioada anterioara, acum este posibil. Numai ca, aceste acte bilaterale trebuie sa raspunda nevoilor si aspiratiilor actuale. Totusi, de ce nu a fost posibila semnarea unor asemenea acte in guvernarea precedenta, dar si ce vor schimba prezentele protocoale daca nu sunt luate in consideratiile aspiratiile si interesele beneficiarilor directi creeaza inca nedumeriri. Astfel, intentiile nobile ale actualei guvernari ar putea esua daca vocea celor care sunt direct implicati in acest domeniu nu va fi auzita. Mai ales ca, aspiratia de "export al democratiei" catre Estul european nu va putea fi indeplinita daca institutiile guvernamentale de pe ambele maluri ale Prutului vor ramane anchilozate in disputele ideologice. S-a constatat faptul ca domeniul educational are nevoie de o cu totul alta abordare, decat cea care a fost utilizata pana in prezent. Procesul Bologna este un cadru oportun de cooperare. Dar adevarata problema este ca principiile acestuia nu sunt cu adevarat implementate la nivel de universitati, ceea ce face ca oportunitatile existente sa ramana nevalorificate.
In acest moment, Romania are o vasta experienta in ceea ce priveste scolarizarea a mii de tineri cetateni ai Republicii Moldova si etnici romani din comunitatile romanesti din Ucraina. Din pacate, despre aceasta experienta nu s-a prea vorbit decat in anumite situatii si perioade. Deseori, discutiile pe acest subiect aveau un caracter de iresponsabilitate a celuilalt partener, evidentiind, parca intentionat, comportamentul nationalist al acestuia. Dar, tocmai aceasta experienta poate fi utilizata in doua directii: prima fiind cea a integrarii in structurile Uniunii Europene, iar a doua in procesul de contributie la democratizarea spatiului est-european. Indicatorul cel mai reprezentativ in acest caz este ponderea celor care dupa absolvirea studiilor s-au intors in comunitatile originare, s-au integrat partial si au posibilitatea sa contribuie efectiv la democratizarea atat a comunitatilor din care fac parte, cat si statelor ai caror cetateni sunt. Cel mai plauzibil caz este cel al Republicii Moldova, prin care mediul universitar si academic romanesc si-a demonstrat atat partile sale pozitive, cat si carentele.
Pozitiv este faptul ca absolventii institutiilor universitare romanesti care s-au intors in comunitatile de origine demonstreaza, in mare parte, o cu totul altfel de atitudine profesionala si intelectuala fata de problemele si perspectivele de occidentalizare, democratizare si integrare europeana a Republicii Moldova. Pe de alta parte, carentele se manifesta atat prin lipsa atributului de cooperare si readaptare la valorile si exigentele autohtone, cat si prin lipsa capacitatii, perseverentei de a influenta democratizarea. Desigur, acestea sunt aspecte antagonice, care trebuie luate in calcul pentru ca, la acest nivel, politicile educationale romanesti (inclusiv prin curricula universitara) sa se orienteze concomitent in ambele directii: catre vest "prin invatare si import de concepte si valori", cat si catre est "prin exportarea acestora".
Tinerii din zonele proxime ale Romaniei, care studiaza in universitatile romanesti, sunt un viabil barometru al starii de fapt in ceea ce priveste componenta curriculei universitare, a programelor de orientare si consiliere profesionala, a aspectelor ce tin de infrastructura si procesul de monitorizare a acestora. Daca la acest nivel nu s-au putut concepe si nu s-au dezvoltat anumite programe si actiuni, atunci, cu siguranta, nici la celalalt nivel lucrurile nu stau mai bine. Prin urmare, in cazul in care mediul universitar romanesc ar dori sa se bucure de prezenta tinerilor din occident, atunci procesul ar trebui sa fie initiat la nivelul cel mai accesibil, adica de la tinerii din est. Viabilitatea procesului este sustinuta si de faptul ca anumite costuri ale studiilor sunt cu mult mai scazute decat cele din statele membre ale Uniunii Europene, ceea ce ar genera un flux de beneficiari dinspre spatiul estic Romaniei.
In cele ce urmeaza, enumar sintetic patru principii fundamentale prin care mediul academic romanesc se poate implica in democratizarea spatiului est-european, principii care ar trebui sa devina fundamentele Protoculului Bilateral din domeniul educatiei:
Libertatea de alegere prin care se are in vedere capacitatea flexibila a intregului sistem educational de a-i oferi servicii si programe la nivelul intereselor beneficiarilor proveniti din spatiul proxim al frontierelor Romaniei;
Mobilitatea universitara - conceperea si implementarea unor programe si activitati prin care sa se realizeze schimburi bilaterale intre studenti si cadre didactice. Acestea pot fi implementate prin intermediul parteneriatelor dintre universitati;
Durabilitatea procesului consta in dezvoltarea continua si neintrerupta a programelor si actiunilor indreptate spre democratizarea si europenizarea spatiului est-european. Acest principiu va demonstra, prin intermediul metodelor de evaluare si monitorizare continua, atat aspectele privind eficienta si amplitudinea procesului, cat si necesitatea implementarii anumitor schimbari de abordare si a anumitor politici publice educationale;
Sustenabilitatea procesului prin care perspectivele de democratizare a estului european trebuie sa devina continue. Capacitatea de continuitate trebuie sa contina si componenta de generare de resurse prin care sa se permita si dezvoltarea altor actiuni conexe mediului academic (de exemplu, laboratoare virtuale comune, biblioteci si baze de date etc.).
Buna implementare a acestor principii va fi un prilej favorabil de pregatire a mediului universitar romanesc, in vederea realizarii unor programe care sa se adreseze mediilor universitare vest-europene, realizandu-se si fluxul de studenti din respectivele regiuni. Prin urmare, o strategie educationala aplicata pentru comunitatile romanesti din Estul Europei, poate servi si la promovarea sistemului educational autohton pentru spatiul Vest European. Astfel, procesul de armonizare la standardele europene va purta un caracter dual, prin care Romania va demonstra congruenta ei cu valorile europene. Pentru aceasta este nevoie, in primul rand de vointa politca si de deschidere catre societatea civila.

---

Despre autor: