Revendicarile Casei Regale

ZIUA a inceput, in urma cu trei zile, un serial in care incearca sa raspunda la intrebarea: Ai cui sunt muntii Romaniei? In prima parte am prezentat cea mai mare revendicare a unei suprafete muntoase: masivul Retezat, care este cerut de o singura familie. Astazi prezentam cererea de revendicare a casei Regale pentru 11.000 de hectare de padure in Prahova, suprafata ce reprezinta circa 7% din zona impadurita a judetului. In urmatorul episod vom prezenta cererea de retrocedarea a familiei Sturdza, care cere 28 de mii de hectare din muntele Ceahlau.
11.000 de hectare pe Valea Prahovei
Regele Mihai revendica peste 11.000 de hectare de padure de pe Valea Prahovei, din localitatile Azuga, Busteni, Sinaia si Predeal. In luna septembrie a acestui an, familia Regala a facut mai multe cereri de repunere in proprietate catre primariile din cele patru localitati si catre prefecturile din judetele Brasov si Prahova. Avocatul familiei regale, maestrul Adrian Vasiliu, a avut o intalnire la Directia Silvica Prahova la care a participat primarul orasului Azuga precum si consilieri juridici ai primariilor din Busteni, Sinaia si Predeal. In momentul in care primarul din Azuga a intrebat ce se va intampla cu proiectele pe care primaria le are in lucru in zonele care ar urma sa fie retrocedate, zone in care se afla si partia de schi Sorica, reprezentantul casei Regale a dat asigurari ca nimeni nu va strica proiectele si ca Majestatea Sa nu doreste sa distruga nimic.
Retrocedarea Pelesului
In 2001, Regele Mihai a solicitat Primariei din Sinaia, printr-o cerere, retrocedarea Castelului Peles. Avocatul familiei regale a precizat ca cererea viza si imobilele Foisor si Pelisor. Guvernul Nastase anunta elaborarea unui act normativ pentru a rezolva situatia. Ca urmarea a discutiilor cu familia regala, este elaborat un proiect de lege prin care regele primea 30 de milioane de euro in schimbul castelelor Peles, Pelisor si Foisor. Proiectul de lege a fost dezbatut de Parlament in aceasta legislatura, insa reprezentantii PRM au contestat la Curtea Constitutionala legea. Verdictul Curtii a fost ca dispozitiile legii sunt neconstitutionale. La doua zile dupa ce proiectul de lege privind despagubirea Regelui Mihai I cu suma de 30 de milioane de euro pentru castelele Peles, Pelisor si Foisor, a fost declarat neconstitutional de catre Curtea Constitutionala, Guvernul a anuntat ca va incerca sa rascumpere domeniul Peles, pentru ca Muzeul Peles sa ramana in patrimoniul statului roman in starea sa actuala, accesibil cetatenilor Romaniei.
Guvernul va incerca rascumpararea castelului
In acest sens, Bogdan Olteanu, ministrul delegat pentru relatia cu Parlamentul, a precizat ca "familia regala va putea revendica si beneficia in natura, in baza Legii 10, de proprietatile confiscate in regimul comunist. Dupa retrocedare, Guvernul Romaniei va negocia cu familia regala pentru a gasi o formula de rascumparare a acestor proprietati". Totodata, Olteanu a precizat ca familia regala si-a exprimat disponibilitatea de a discuta privitor la destinatia si la viitorul proprietar al domeniului Peles. De altfel, avocatul familiei regale, Adrian Vasiliu, a declarat, contactat de reporterii ZIUA, ca familia regala este deschisa unei astfel de propuneri. Ministrul delegat a confirmat si ca "exista un document si o evaluare pe baza carora s-a intocmit proiectul de lege. De la aceste acte vor pleca negocierile pentru rascumpararea domeniului Peles dupa ce va fi retrocedat Regelui". Ministrul a mai spus ca in ceea ce priveste Palatul Elisabeta, proiectul de lege prevedea ca acesta sa ramana ca resedinta si succesorilor Regelui Mihai. "Odata ce legea respectiva nu va intra in vigoare, nici aceasta prevedere nu va mai fi aplicata", a mentionat Bogdan Olteanu.
Guvernul regreta decizia
In ceea ce priveste respingerea proiectului de lege, Bogdan Olteanu a precizat ca "Guvernul Romaniei isi exprima regretul fata de decizia Curtii Constitutionale, prin care s-a stabilit ca legea privitoare la despagubirea familiei regale pentru unele bunuri imobile a fost declarata in ansamblul sau neconstitutionala". De asemenea, ministrul a explicat ca "acea lege, care a beneficiat in Parlament de sustinerea tuturor partidelor politice, cu exceptia Partidului Romania Mare, ar fi permis, pe de o parte, o impacare cu trecutul, cu greseli politice majore facute la sfarsitul anilor '40, pe de alta parte ar fi permis pastrarea in patrimoniul national a Palatului Peles si a Muzeului Palatului Peles". Olteanu a marturisit ca singura solutie a acestui caz este retrocedarea in natura a imobilelor Peles, Pelisor, Foisor si alte imobile cu destinatie turistica, comerciala. Ministrul a mai afirmat ca acestea vor fi retrocedate de catre Ministerul Culturii si Cultelor si de RAPPS.
Istoricul Pelesului
In Sinaia a fost inaugurat in octombrie 1883 Castelul Peles, construit de Casa Regala a Romaniei, dupa planurile arhitectului vienez W. Doderer si ale lui K. Liman. Constructia pastreaza amprenta stilului arhitectonic renascentist german. Lucrarile de constructie au inceput in 1875 si au fost oprite pe perioada Razboiului de Independenta (1877-1878). Castelul Peles are 106 camere in interiorul carora sunt adapostite obiecte de arta: mobilier, statuete, ceramica, obiecte din aur, argint sau portelan de Meissen si Sevres, o bogata colectie de arme. In sala de teatru a castelului a avut loc in 1906 prima proiectie de film din Romania. Majestatile lor Regele Carol I, Regele Ferdinand si Regina Maria au trecut in nefiinta in timp ce se aflau in Castelul Peles. Edificiul este inconjurat de un imens parc. Fara indoiala Pelesul este unul din cele mai importante muzee din Romania, ansamblul sau arhitectonic cuprinzand Castelul Peles, Pelisorul, Foisorul, Corpul de Garda si Economatul. Lucrarile pentru edificarea resedintei de vara a principelui Carol I au inceput inca din anul 1873, pe un teren aflat in proprietatea privata a suveranului, denumit initial domeniul Piatra Arsa si ulterior domeniul regal de la Sinaia. Santierul de pe Valea Pelesului a reunit, la un moment dat, aproape 300 de lucratori si poate fi considerat cel mai important de pe cuprinsul Vechiului Regat in veacul trecut.
Costurile etapei 1873 - 1883, atat pentru constructie cat si pentru lucrari de decoratie, s-au ridicat la suma de 6,5 milioane lei-aur, iar costurile globale, pana in anul 1914, la suma de 16 milioane lei-aur.
Savarsin a fost retrocedat
Pe de alta parte, in temeiul Legii 10/2001, Regele Mihai I si presedintele Autoritatii Nationale pentru Tineret, Karoly Borbely, au semnat protocolul de retrocedare in natura a domeniului de la Savarsin, parte a domeniului regal, aflat pana in prezent in patrimoniul taberelor scolare. Domeniul care face obiectul retrocedarii se compune din aproape 3500 mp de teren si sase cladiri situate in comuna Savarsin, judetul Arad. Reprezentanti ANT si ai Asociatiei pentru Dezvoltarea Domeniului Regal de la Savarsin (asociatie infiintata si patronata de Principesa Margareta si de Principele Radu) au avansat ideea infiintarii unui grup de lucru comun pentru o serie de proiecte in parteneriat, finantate din fonduri europene. Astfel, este posibila infiintarea unui centru de pregatire tematica si de recreere pentru tineret la Savarsin. In plus, se preconizeaza organizarea de tabere tematice, cu profil artistic, etnografic si etnologic, sau chiar stiintific, al caror grup tinta sa fie tinerii romani si straini. (D.E.I.)

---

Despre autor: