Profesorul Israel (Robert) Aumann, matematician celebru si seful Catedrei de gandire rationala de la Universitatea Ebraica din Ierusalim, a primit zilele trecute, la Stockholm, Premiul Nobel pentru realizari deosebite in domeniul stiintelor economiei
Profesorul Israel (Robert) Aumann, matematician celebru si seful Catedrei de gandire rationala de la Universitatea Ebraica din Ierusalim, a primit zilele trecute, la Stockholm, Premiul Nobel pentru realizari deosebite in domeniul stiintelor economiei. Mai exact, pentru elaborarea unei teorii originale a "jocurilor". Este cel de-al optulea Premiu Nobel acordat unor israelieni. Primul Premiu Nobel a fost acordat, in 1966, scriitorului S. A. Agnon pentru contributia la progresul literaturii mondiale; in 1978 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace premierul Menahem Begin, iar 16 ani mai tarziu, Nobelul le-a fost acordat premierului Yitzhak Rabin si ministrului sau de Externe, Shimon Peres; in 2002 a primit Premiul Nobel pentru economie psihologul israelian Daniel Cahanman, profesor la Universitatea din Princeton, iar in 2004 Nobelul i-a incununat pe Avraham Hershcu si Aharon Ceahanover, profesori de stiinte exacte la Tehnionul din Haifa.
Matematica jocurilor e un domeniu relativ nou in stiinta. Simplist, as spune asa: "Teoria jocurilor" se ocupa cu analiza deciziilor in multiple situatii posibile. "Teoria jocurilor" tine seama ca rezultatul nu tine seama numai de cel care ia o decizie, ci si de alti participanti, si astfel se dezvolta "Jocul". Valoarea deciziei depinde de cantitatea de rationalitate ce-o contine. Fiecare "jucator" se straduie sa obtina cel mai bun si favorabil rezultat, dar "jucatorul rational" nu uita ca si ceilalti "jucatori" urmaresc acelasi lucru, scopuri la fel de "rationale", dar in favoarea lor.
Profesorul Aumann are astazi 75 de ani si toata viata si-a inchinat-o elaborarii "Teoriei jocurilor". E un om ultra-religios, cu vederi extremiste in politica. In comunitatea intelectuala israeliana premierea lui Israel Aumann a starnit reactii controversate, dincolo de onoarea reala ce revine stiintei israeliene. Matematicianul bucurestean Sergiu Hart, astazi directorul "Centrului pentru rationalitate" de pe langa Universitatea Ebraica din Ierusalim, Centru fondat si condus multi ani de profesorul Aumann, a refuzat sa semneze Apelul adresat Academiei Regale din Stockholm de a-i retrage profesorului israelian distinctia. Sergiu Hart spune ca Aumann este unul dintre gigantii matematicii israeliene si mondiale. Alti profesori israelieni au semnat insa petitia, care poarta semnatura a aproape 1000 de universitari si oameni de stiinta din lume. Ce i se reproseaza lui Israel Aumann si asociatului sau la Nobel - profesorul american Thomas Sheling? Ca au incurajat prin intermediul cercetarilor lor stiintifice declansarea razboaielor in diferite colturi din lume. In plus, Aumann, in special, "foloseste analize matematice pentru a justifica ocupatia israeliana a teritoriilor palestiniene si persecutarea palestinienilor". Petitia colegilor l-a intristat pe Aumann, el spune ca ideile sale politice despre retragerea din Gaza si palestinieni "nu trebuie amestecate cu meritele pentru care am primit Premiul Nobel". Si a adaugat: "Eu sunt, intr-adevar, portocaliu, (culoarea folosita de colonistii israelieni), dar asta nu are de-a face cu stiinta. Planul de separare de palestinieni al lui Ariel Sharon a fost o nenorocire si o prostie care nu ne aduce nici un folos". Mass-media continua sa tina reflectorul asupra proaspatului innobilat cu un Nobel. Fara indoiala ca, in panopticumul secular al laureatilor, figura exentrica a lui Israel Aumann trezeste o vie curiozitate. Inchipuiti-va cum arata clanul religios al lui Aumann in sala Primariei capitalei suedeze in care s-a desfasurat ceremonia regala. Aumann si-a adus toata familia, noua tanara sotie, cei cinci copii si 21 de nepoti si stranepoti, apoi a refuzat la masa festiva sa manance raci si lobster, a cerut mancare kasher, controlata de un rabin, a spus rugaciuni pentru paine si pentru vin, cu chipii pe cap Autmanii faceau o enclava exotica la dineul simandicos oferit de Regele Gustav al Suediei. Geniilor li se iarta insa extravagantele.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.