In schimb, o carte de tipul "Anatomia raului politic", semnata de Adrian-Paul Iliescu (Editura Fundatiei Culturale Ideea Europeana, 2005), sunt convins ca va rezista, avandu-si publicul ei si peste o suta de ani. Caci prin aceasta lucrare profesorul Facultatii de Filozofie din Bucuresti realizeaza o fascinanta istorie intelectuala a Romaniei moderne, legand convingator abordarea politicului de cea a mentalitatii morale. Dezastrul atrofierii simtului etic este urmarit pe mai multe paliere, din care cel intelectual si cultural nu putea lipsi. Dintr-o asemenea perspectiva, lipsa de substanta a incropirilor noastre institutionale a fost data frecvent nu de absenta inteligentei, ci de slabul interes pentru morala publica. Raul din viata noastra politica s-a datorat mai mereu nu unor cauze externe, ci unei slabiciuni launtrice endemice, pe care, masochisti, am cultivat-o de parca ar fi fost o stralucita calitate. Dar iata ce scrie autorul: "Dispretul pentru norme si reguli transforma jocul politic romanesc in farsa. Iar aversiunea pentru spiritul democratic modern anemiaza institutiile publice, dand castig de cauza spiritului discretionar, arbitrariului si abuzurilor tuturor liderilor nostri, mici sau mari, politici sau culturali. Cartea de fata face o incizie in corpul mentalitatilor noastre, urmarind ravagiile produse de ura, dispret si aversiune".
Intr-adevar, marasmul existentei politice la romani, de la primele initiative pasoptiste si pana la actuala administratie "portocalie", se datoreaza in primul rand fragilului simt etic ce anima intreaga noastra societate. Iar intelectualii, dupa cum sublinia altadata Julien Benda, au fost primii care si-au tradat menirea, orbiti fiind de interese mercantile sau lasandu-se fascinati de proximitatea Puterii. Idealul Binelui absolut a turmentat generatii de carturari romani, iar convingerea paranoica in justetea nediscutabila a propriului program a generat dispretul fata de alteritatea celuilalt, considerat fie ticalos, fie nevolnic. De la Eminescu la Patapievici, trecand prin Nae Ionescu si Mircea Mihaies, un intreg panteon de ganditori maximalisti, dispretuind cu aroganta relativitatea/ imperfectiunea jocului democratic, este analizat nemilos si cu sagacitate de Adrian-Paul Iliescu. Rezulta un volum temeinic construit, scris cu talent si persuasiune, o adevarata mostra de abilitate analitica, dar si un exemplu de cum se poate gandi cu obiectivitate asupra unei intregi istorii culturale. Dintr-un asemenea punct de vedere, prin aceasta importanta lucrare, autorul a contribuit decisiv la luminarea aspectelor politice si intelectuale ce definesc modernitatea romanesca. Citind-o, ne putem intelege mai bine. Iar daca ne intelegem, vom izbuti si sa ne amelioram.
Despre autor:
Sursa: Ziua
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
FRENVI, compania care îți pune pe masă tacâmuri sustenabile și comestibile
Sursa: green.start-up.ro
-
Românca Alina Sabău, antreprenoare în fashion de lux, va deschide un nou...
Sursa: retail.ro
-
Ideea simplă care digitalizează un domeniu blocat în timp | Cum funcționează...
Sursa: start-up.ro
-
Tot ce trebuie să știi despre RODIE, fructul-minune cu multiple beneficii...
Sursa: garbo.ro
-
INTERVIU EXCLUSIV: Cravata Galbenă, filmul prin care Serge Celebidachi aduce...
Sursa: kudika.ro