Cu o consecventa demna de cauze mai bune, presa noastra, virila si vioaie non stop, aminteste in mod regulat de "Dosarul Zambaccian". Ni se pare o mistificare a realitatii si o necuviinta postuma adresata nemeritat unui om care a tot dat si nu a luat
Cu o consecventa demna de cauze mai bune, presa noastra, virila si vioaie non stop, aminteste in mod regulat de "Dosarul Zambaccian". Ni se pare o mistificare a realitatii si o necuviinta postuma adresata nemeritat unui om care a tot dat si nu a luat, pastrand terminologia bancurilor cu Radio Erevan, statului roman. Presa, scrisa si vorbita, multiplica, de multe ori, formule luate de-a gata, care sunt, daca nu crase dezinformari, nici chiar nevinovate mistificari. Din dorinta de a anunta subiecte cat mai "tari" si "fierbinti" se modifica, pana la o completa evaporare, adevarul. In cazul mai la deal pomenit, "Dosarul Zambaccian", colectionarul si cel care a dat un nume unui muzeu si unei strazi, nu are ABSOLUT nici o legatura cu proprietatea dlui Adrian Nastase de pe strada cu pricina, care produce confuzie pe piata, si asa aglomerata, a stirilor. Chiar si in ZIUA apare un titlu de genul "Morar explica redeschiderea dosarelor Zambaccian, Puwak si Tarata". Un simplu cititor ar putea crede ca Zambaccian a facut cine stie ce matrapazlacuri alaturi de alti lideri politici ai actualitatii si este cercetat, in mod firesc si justificat, de procurorii dlui Daniel Morar!?! Ceea ce este cu totul inadecvat, adevarat nici atat, ca sa vorbim elegant. Nu stim daca simplele noastre remarci pot produce schimbari in formularea si circulatia stirilor, dar am crezut de cuviinta sa precizam ceea ce este de domeniul evidentei. Ba chiar putem profita de ocazie, ca sa recomandam bucurestenilor, mai ales in aceste zile friguroase, o vizita la colectia Zambaccian, de pe strada..., iata o propunere constructiva, Adrian Nastase! O modalitate prin care s-ar stinge conflictul dintre cauza si efect.
In ce priveste "Dosarele actualitatii" ar fi mai multe teme de pritocit. Chiar si la microunde. Anuntul Ministrului Sanatatii si deciziile de demitere si dizolvare a numeroase Consilii de Administratie luate ex abrupto a pus pe jar si a bagat la cuptor toata lumea. Putina diplomatie nu ar fi stricat. Oricata justificare, sa presupunem ca ar avea procurorii DNA, romanului nu-i plac "terapiile soc". Chiar daca pomenirea lui Vlad Tepes ii da satisfactii la "o berica", punerea in practica nu este dorita si treburile importante se aranjeaza la un "sprit". "Dar cu Tepes cum ramane?", "Ei, am zis si eu, ce am dat cu paru'?" Efectul deciziei poate avea consecinte imprevizibile. Nu "da bine" la popor. La care se adauga, dincolo de "clontul" tare al dlui Nicolaescu, si o anume suficienta si aroganta vizavi de un corp profesional si fata de prestigiosi medici. Puteau fi evitate. Sigur ca nu acesta este cel mai aprins/ fierbinte subiect al actualitatii imediate. Anul de guvernare al Aliantei DA si al presedintelui Traian Basescu sunt mize inerente pentru orice comentator politic. Ca si "criza aviara" - ni se pare ciudat si ne intrebam, cu toata naivitatea unui nespecialist, cum de in Federatia Rusa nu sunt semnalate cazuri identificate si confirmate la Londra ale virusului H5N1, ci doar la noi, de parca traseele pasarilor migratoare care vin nordul Rusiei ar fi niste autostrazi complet izolate prin imensitatea stepelor scitice...- care pune pe jar oficialitatile veterinare autohtone, obligate sa ia masuri profilactice de sorginte internationala. Greu digerabile de populatia bastinoasa, antrenata pe principiul lui "Haidi, bre, Costica, oameni suntem, aranjam ceva si cu pasaretul aista..." si mai putin atenta la observatiile Dlui Jonathan Scheele legate de starea europeana a natiunii bucurestene in ce priveste reamplasarea strategica a rampelor de gunoi si directia vanturilor din Baragan. De comentat ar mai fi fost si teribila intamplare cu eleva injunghiata la Liceul Central, care a scos la iveala violenta din scoli. Dupa ce aceea de pe stadioane era calificata drept "joc barbatesc", la o "cafteala" in toata regula, de catre nu spunem cine sedea ca Iisus rastignit intre Dnii Copos si Gigi Becali la meciul cu pricina. Relatiile romano-americane si noua strategie a Romaniei in zona Marii Negre ar fi trebuit apasat framantate in urma vizitei Condoleezzei Rice si prezentarii scrisorilor de acreditare ale Ambasadorului Nicholas Taubmann. Vizita la Tripoli a Ministrului roman al Treburilor din Afara si relansarea relatiilor cu Marea Jamahirie Araba Libiana Populara si Socialista a colonelului Moammar el Ghadafi merita un prelung comentariu, dupa ce 20 de ani aceste schimburi si contacte au fost inghetate. Ceva important se petrece si dezgheata. Proiectul Uniunii Statelor Arabe in pandant la tensionarea relatiilor dintre Israel si Iran, ar face din Romania un actor-jucator activ, pe principiul " Interesul tine fesul! " si nu un simplu spectator motaind in dulcea siesta a amiezii. Ca paranteza pentru bucuresteni: la Palatul Sutu - Sutu fiind una dintre cele sapte familii din Fener-ul stambuliot care, prin firman imperial, aveau drept de domnie in Tarile Romane...- este deschisa o expozitie dedicata unei mari figuri politico-diplomatice romanesti: Manuc-Bey Mirzaian. Cu un rol teribil in tragerea sforilor si o incredibila abilitate de a impaca capra cu varza, rar intalnite deasupra si dedesubtul Dunarii. Bucurestenii care-i stiu doar "hanul" pot afla si vedea multe din povestile extrem de interesante ale trecutului nostru. In rest, toate dosarele raman deschise.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.