Pentru afirmarea identitatii romanilor sud-dunareni

Reglementate prin instrumente juridice consacrate, drepturile etnicilor din statele "noii Europe" se dovedesc o provocare pe agenda comunitatii internationale. Recunoscuta ca model in ceea ce priveste respectarea statutului persoanelor apartinand minoritatilor nationale, Romania a promovat in ultimii ani o atitudine activa in raport cu situatia etnicilor romani din statele vecine. Principiul reciprocitatii, punct de plecare al demersurilor diplomatice, poate crea premisa afirmarii identitatii romanesti a conationalilor nostri, acolo unde ei nu sunt recunoscuti oficial ca minoritate.
Vizitele recente ale secretarului de stat Mihai Gheorghiu, coordonator al Departamentului pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, in tarile invecinate si Balcani au continuat dialogul deschis atat cu autoritatile din regiune, cat si cu liderii comunitatilor romanesti.
Vlahi vs romani
Daca romanii care traiesc in Voivodina se bucura de recunoasterea oficiala ca minoritate nationala in Serbia si Muntenegru, cei raspanditi pe Valea Timocului sarbesc apar in statistici sub numele de "vlahi", fiind considerati de guvernul de la Belgrad un "grup etnic cu origine necunoscuta". In ciuda limbii vorbite, a traditiilor culturale si a raportarii celor mai multi dintre ei la Romania ca stat inrudit, diferentele artificiale dintre romani si "vlahi" au fost incurajate chiar de curente din interiorul comunitatii romanesti din Timoc. Ultimul exemplu in acest sens il constituie decizia unor asociatii romanesti de a solicita autoritatilor de resort avizul pentru infiintarea unui Consiliu National al Vlahilor din Serbia, organism care sa obtina recunoasterea oficiala a unei minoritati vlahe in tara vecina.
Aflat in Serbia in perioada 29 septembrie - 2 octombrie 2005, Mihai Gheorghiu, secretar de stat in MAE, a pledat pentru renuntarea la acest demers care pune comunitatea romaneasca intr-o pozitie delicata atat in raport cu autoritatile din statul de cetatenie, cat si cu cele din Romania. Reprezentantul MAE considera ca statul roman nu poate incuraja incercarile de oficializare ale unei minoritati vlahe distincte de cea romana, cu atat mai mult cu cat una dintre temele de discutie ale primei intalniri a Comisiei interguvernamentale Romania - Serbia si Muntenegru privind protectia minoritatilor nationale este deblocarea activitatii Consiliului National al Romanilor din Serbia (CNRS). Constituit in 2002, CNRS - organism care ar fi trebuit sa incerce integrarea vlahilor din Timoc in ceea ce autoritatile sarbe recunosc ca minoritate romana - are in componenta conducerii sale, pentru prima data, un reprezentant al romanilor timoceni, ales in septembrie 2004. Datorita disensiunilor generate de acesta situatie inedita, in prezent Consiliul nu functioneaza. Secretarul de stat Mihai Gheorghiu a abordat problema CNRS pe parcursul intrevederilor oficiale cu reprezentantii guvernului sarb, subliniind rolul acestui organism in promovarea drepturilor si identitatii romanilor din Serbia si Muntenegru.
De altfel, in cadrul convorbirilor avute de Mihai Gheorghiu cu oficialitatile sarbe, demintarul roman a precizat ca unitatea comunitatii romane din Serbia este necesara pentru intarirea relatiilor bilaterale dintre cele doua tari, experienta Romaniei in materie de protectie a drepturilor minoritatilor nationale putand fi benefica in procesul de democratizare a statului sarb. Rezolvarea aspectelor care tin de statutul minoritatii romanesti, a sustinut seful DRRP, trebuie privita si prin prisma faptului ca romanii din Serbia au contribuit de-a lungul timpului la stabilitatea statului vecin, dincolo de manifestarea identitatii lor nationale neexistand nici un fel de intentie separatista.
Cea de-a doua componenta a vizitei oficialului roman in Serbia a inclus o serie de intalniri cu reprezentantii organizatiilor romanesti. Pe langa prezentarea modalitatilor concrete de sprijin prin care MAE, prin DRRP, poate colabora la realizarea unor proiecte menite sa contribuie la imbunatatirea situatiei tuturor romanilor din Serbia, aceste discutii au adus in prim plan problemele specifice pe care etnicii romani din aceasta tara le considera esentiale pentru manifestarea identitatii lor nationale. Reprezentantul MAE a reiterat disponibilitatea Romaniei de a sustine eforturile intregii comunitati, devenind partener in cadrul programelor ce vizeaza pastrarea limbii si traditiilor culturale ale minoritatii romanesti.
Acasa la conationalii din Balcani
Turneul balcanic al secretarului de stat Mihai Gheorghiu, din perioada 9 - 16 octombrie 2005, a reprezentat un nou pas in colaborarea cu autoritatile din Bulgaria, Macedonia si Albania in ceea ce priveste accesul etnicilor romani si aromani la educatie, mass-media si serviciul religios in limba materna. Desi minoritatile romane/aromane din aceste tari nu se bucura de recunoastere oficiala, prevederile internationale in materie, principiul reciprocitatii si contributia etnicilor romani la dezvoltarea statelor de cetatenie devin argumente incontestabile in discursul politico-diplomatic. Partea romana a sustinut cererile si dreptul romanilor/aromanilor din Balcani la afirmarea identitatii lor, convenind cu omologii sai colaborarea in scopul gasirii unor solutii avantajoase pentru aceste comunitati.
In paralel cu intrevederile oficiale, delegatia romana s-a intalnit cu liderii asociatiilor romanesti/aromane din cele trei state, care au solicitat continuarea eforturilor de implicare a statului roman in problema reglementarii statutului acestor comunitati, inclusiv recunoasterea din punct de vedere legal a identitatii romanesti asumate. Indiferent de denumirea lor oficiala, romanii/vlahii/aromanii se raporteaza la filonul cultural romanesc, interesul Romaniei pentru aceste minoritati fiind unul legitim. Sustinerea programelor educationale si culturale ale comunitatilor romanesti, precum si participarea Romaniei in cadrul unor proiecte derulate in comun cu autoritatile din Bulgaria, Macedonia si Albania pot conduce la o imbunatatire considerabila a situatiei etnicilor romani din spatiul balcanic.
Regiunea Balcanilor se confrunta cu mutatii geostrategice care nu pot ramane fara urmari asupra etnicilor romani din aceste tari, fapt remarcat si de expertii Comisiei Internationale pentru Balcani intr-un raport extrem de ingrijorator in primul rand pentru establishmentul politico-diplomatic occidental. in contextul conflictelor entice din Balcani, loialitatea acestor comunitati fata de statele lor de cetatenie nu poate fi pusa la indoiala, dar poate fi exploatata in demersurile oficiale. In Macedonia, de exemplu, mentionarea aromanilor/vlahilor in Constitutie ca popor constitutiv al natiunii politice macedonene este un avantaj indiscutabil in recunoasterea lor ca minoritate constructiva. Cu atat mai mult cu cat, in fata portilor inchise ale Uniunii Europene, discursul de politica externa al statelor precum Albania sau Macedonia se poate radicaliza, inclusiv in ceea ce priveste tratamentul aplicat minoritatilor nationale.
In acest context, sprijinul acordat de Romania minoritatilor romanesti din Balcani este esential si binevenit pentru afirmarea lor in societatea macedoneana, albaneza sau sarba. Un statut oficial in concordanta cu atitudinea favorabila democratizarii acestor tari confera atat dreptul la identitate al etnicilor romani, cat si un beneficiu de imagine statelor respective, aspect care aduce Romaniei un avantaj in implicarea in problematica balcanica. Punctarea acestor aspecte in convorbirile oficiale derulate pe parcursul recentelor vizite ale secretarului de stat Mihai Gheorghiu a completat agenda politico-diplomatica a Romaniei, actiunile de politica externa avand un rol decisiv in evolutia situatiei etnicilor romani care traiesc in imediata vecinatate a tarii.

---

Despre autor: