George Enescu si Unirea cea Mare

S-au implinit cinci decenii de la trecerea in nefiinta a marelui compozitor roman, 2005 fiind decretat Anul international "George Enescu", avand ca pilon central editia a XVII-a (4-20 septembrie) a Festivalului si concursului international George Enescu, eveniment organizat de Ministerul Culturii si Cultelor, desfasurat sub inaltul patronaj al Presedintelui Romaniei, Traian Basescu, presedinte de onoare fiind Ioan Holender, banateanul ajuns director al uneia dintre cele mai prestigioase Opere din Lume, cea vieneza. Despre succesul si ecourile acestei editii s-a scris foarte mult, emisiunile culturale de radio si televiziune contribuind la cunoasterea/recunoasterea marii creatii enesciene si la intalnirea/reintalnirea melomanilor romani cu multe capodopere ale muzicii universale, in interpretarea unor orchestre, solisi si dirijori de prestigiu mondial.
Dar "Anul Enescu" nu s-a incheiat cu acest Festival. In numeroase orase ale lumii, mai ales acolo unde sunt comunitati compacte de romani, George Enescu a fost evocat si omagiat prin concerte si simpozioane, de asa maniera incat sa fie mereu prezent geniul muzical al poporului din spatiul carpato-danubiano-pontic. In lunile sfarsitului de an 2005, o serie de asemenea manifestari artistice s-au corelat cu cele dedicate Zilei Nationale a Romaniei - 1 Decembrie - cand tot romanul, unde s-ar afla, pe rotundul Pamantului, isi indreapta gandul spre acea Zi din 1918, care a consfintit Unirea cea Mare, romanii din Transilvania hotarand la Alba Iulia unirea cu Tara-Mama, precum facusera fratii lor bucovineni si basarabeni, in conditiile destramarii imperiilor rus si austro-ungar.
La Roma si Paris, in Barcelona si Viena, la Heidelberg si Tel Aviv, la Sydney si Moscova au fost organizate concerte-spectacol inchinate lui George Enescu si simpozioane menite sa evoce maretele fapte de vitejie ale ostasilor romani din primul razboi mondial, care au putut duce la indeplinirea "pohtei" lui Mihai Viteazul, de a vedea unite Ardealul, Moldova si Tara Romaneasca (Muntenia). Din informatiile noastre, Ziua de 1 Decembrie n-a fost aniversata oficial la Cernauti (Ucraina) si Chisinau (R. Moldova), o parte dintre maghiarii din Ungaria si Romania netinand cont de realitate si denuntand Tratatul de la Trianon...
Pe scene europene
Dar Enescu si Unirea, cele doua entitati majore cultural-istorice ale Romaniei anului 2005 au avut implinire sarbatoreasca la Bruxelles, unde evenimentele festive au fost marcate de romani din tara si din Belgia. A concertat maestrul pianist Dan Grigore, s-au tinut doua conferinte despre "Romania, spatiu de cultura - Priviri intersectate", cu Horia Roman Patapievici, Cristian Preda, Nicolae Manolescu, dramaturgul Matei Visniec si poeta artista Ioana Craciunescu, ultimii doi stabiliti in Franta. Ambasada Romaniei a oferit, cu aceasta ocazie, doua receptii - una pentru corpul diplomatic acreditat la Bruxelles si oficialitatile belgiene, cealalta pentru comunitatea romaneasca din Belgia - la care au participat peste o mie de personalitati politice, culturale, diplomatice, oameni de afaceri, aristocrati belgieni si romani din diaspora, printre care membri ai Asociatiei ALLIANCE BELGO-ROUMAINE, condusa de Ecaterina Evaghelescu, una dintre cele mai active organizatii din afara actualelor granite ale tarii. Mai multe amanunte in corespondenta acesteia.
La fel s-a intamplat/ se intampla in Italia, unde Ambasada Romana din Roma a initiat, pentru perioada 28 noiembrie-17 decembrie, o serie de manifestari cultural-artistice si istorice, in Capitala si in alte orase din Peninsula. Interesant este faptul ca aniversand cei 87 de ani de unitate nationala, prima actiune a insemnat un concert desfasurat la Accademia di Roma, sub titlul "Omagiu lui George Enescu", avandu-i ca eroi principali pe soprana Mariana Nicolesco si un grup de tineri artisti romani. Intr-o scurta alocutiune, la deschiderea acestei avalanse de creatii romano-romane, directorul "Academiei", Eugen Pineta, a spus ca a pus la dispozitie spatiile ei, deoarece "Am dorit sa reunim mai multe evenimente in jurul impunatoarei figuri a lui George Enescu, valoare nationala care ne justifica cultural in Europa si in lume", cu atat mai mult ca "suntem in preajma sarbatorii Marii Uniri". Si nu-i de trecut cu vederea (doar ZIUA a remarcat) faptul ca in aceeasi perioada la Vatican s-a desasurat a doua editie a "Zilei spiritualitatii romanesti", avand ca tema ecumenismul, Ambasada Romaniei pe langa Sfantul Scaun rememorand vizita oficiala a Papei Ioan Paul al II-lea in tara noastra. Conform corespondentei trimise de Claudia Stanila, de la Roma, "evenimentul a constituit un prilej pentru Monseniorul Anton Lucaci, directorul sectiei de limba romana a postului de radio de la Vatican", de a evoca aceasta calatorie apostolica, dovedindu-se "o experienta spirituala demna de a fi pastrata si transmisa, in speranta ca noul mileniu, care se deschide in fata noastra, va fi un timp de comuniune reinnoita intre bisericile crestine si de deschidere a fraternitatii dintre popoare".
Acum, la New York
Pe, sa-i zicem, afisul "Enescu-Unirea", cel mai important loc il poate ocupa New York-ul, acest megalopolis unde traiesc vreo 80.000 de romani, o buna parte dintre ei constituindu-se in cateva asociatii/cluburi/fundatii etc, fara sa aiba legaturi unele cu altele, acuzandu-se reciproc ca sunt infiltrati cu securisti si comunisti (ceea ce nu-i de mirare, dar acesta-i un alt subiect).
Acum avem in vedere doar felul in care romanii de acolo (si nu numai ei) au stiut si pus in ecuatie cele doua evenimente ale sfarsitului de an 2005. De la inceput, trebuie spus ca Ziua Romaniei a fost marcata la New York prin Festivalul George Enescu. A fost initiativa Institutului Cultural Roman, care a marcat (intre 1 si 4 decembrie) cei 50 de ani de la moartea compozitorului roman si cele aproape noua decenii de la Marea Unire. S-a amintit, cu aceasta ocazie, ca George Enescu a concertat ca violonist si a dirijat "New York Philarmonic Orchestra", pentru ca in 1936 sa preia conducerea orchestrei, ca urmas al lui Toscanini, iar dupa al doilea razboi mondial sa devina profesor la "David Mannes School of Music".
Din cuprinzatorul program al acestui festival (director artistic fiind maestrul Sebastian Lupu), vom aminti performantele concertistice, conferintele si recitalurile extraordinare ale lui Sebastian Lupu, Dinu Ghezza, Lori Wallfisch, Ilinca Dumitrescu, Cristina Stanescu, Cornel Taranu, alaturi de tinerele talente Matei Varga si Ruxandra Cristea. Regizorul Andrei Serban, invitat special al evenimentului a conferentiat despre valentele dramatice ale operei marelui compozitor, prezentand filmul "Privire din interior" de Florin Mihailescu, realizat in timpul repetitiilor la spectacolul "Oedip" de la Opera Nationala din Bucuresti, in anul 2000. Pe principalele scene din New York si la sediul Institutului Cultural Roman din N.Y., oamenii de arta si spectatorii romani si-au amintit de celebrul lor inaintas, precum si de evenimentele care au dus, in 1918, la infaptuirea viselor de secole ale romanilor de pretutindeni, Regatul Romania Mare.

---

Despre autor: