Fantasticul ca semn al libertatii

Cine a citit fie si numai "Iarna Barbatilor" sau "Cartea milionarului" intelege aceasta definitie a fantasticului data de Stefan Banulescu si adauga ca "fara imaginar nu exista ideea de depasire a conditiei, pentru ca, chiar in viata cotidiana, daca nu te ridici la meditatie, la acest imaginar de desprindere de mizeria realitatii, sucombi, cazi sub conjuncturi, existenta devine minora". Este si o sansa de a iesi din "propria robie a timpului", intr-un fel de "alunecare benefica in fantastic si imaginar". Cat despre "miracolul literaturii", prozatorul il afla in "cuvant", anume acela, despre care Filip Teologul, Umilitul spunea ca trebuie dat omului "odata cu oul de sub cuvant, pe care sa-l dai altora sa-l cloceasca" si, mai departe, "pentru ca aceasta asa-zisa creatie literara nu are valoare daca nu incita mai departe, daca nu iese o lume de creatori-cititori, carora le fertilizeaza imaginatia si puterea de a intelege". Si de cata putere de intelegere era nevoie in acei ani de iarna a istoriei noastre din cea de a doua jumatate a secolului trecut.
Iata acum avem aproape intreaga opera a lui Stefan Banulescu, aparuta in colectia "Opere fundamentale" la Editura Univers Enciclopedic, sub egida Academiei Romane si a Fundatiei Nationale pentru Stiinta si Arta. Cele doua volume, insumand peste doua mii de pagini, sunt ingrijite de Oana Soare, cu o substantiala prefata semnata de acad. Eugen Simion, initiatorul si coordonatorul editiei. Sunt incluse nuvelele din volumul "Iarna barbatilor", romanele "Cartea milionarului. Cartea de la Metopolis", "Cartea milionarului. Cartea Dicomesiei" (fragmente), "Marile cariere" (fragmente), proza eseistica, proza memoralistica (volumul "Elegii la sfarsit de secol", "Cutia Remember", "Memoriile unui om tanar" s.a.), interviuri, reportaje, note de lectura, corespondenta. La acestea se adauga "Varia", in care sunt incluse poeziile si schitele de la inceputul carierei literare, un dictionar de personaje, bibliografia si "Repere critice", impreuna oferind o imagine cuprinzatoare a vietii si operei lui Stefan Banulescu si a felului in care a fost receptata.
Lumea din scrierile lui Stefan Banulescu este una in care omul prizonier al timpului cauta eliberarea undeva "dincolo" de timp in legenda parca spre a se regasi intr-un clar-obscur al pe-trecerii, creator de personaje, toate aratand o rara putere de a darui "oul de sub cuvant". Pentru Eugen Simion, epica sa este structurata tematic pe trei categorii: o proza arhetipala, de traditie munteneasca, "deschisa spre un fabulos de tip folcloric si, da le un punct, spre fantasticul modern de tip eliadesc; o epica a micului oras provincial unde naratorul este un strain "care descopera intamplari ce nu le poate lamuri pana la capat; "o parabola fastuoasa a civilizatiilor, o feerie... bizantina... o utopie in buna parte livreasca". E o lume pe care nu o poti uita, te insoteste discret ca o naluca a timpului-netimp. Mai ramane, cum spune Eugen Simion, si o noua tipologie care ii va purta numele, prin care se intrevede "o lume in care individul poarta cu sine o legenda si stie sa spuna povesti fabuloase", in care speranta este in "oul de sub cuvant".

---

Despre autor: