Cam o data pe trimestru apar informatii privind rezultatul unui nou studiu de deteminare a nivelului calitatilor pozitive detinute de diferite tari (de exemplu, democratia sau libertatea presei), sau, dimpotriva, a momentelor negative (coruptie, into
Cam o data pe trimestru apar informatii privind rezultatul unui nou studiu de deteminare a nivelului calitatilor pozitive detinute de diferite tari (de exemplu, democratia sau libertatea presei), sau, dimpotriva, a momentelor negative (coruptie, intoleranta nationala si altele). In mediul jurnalistic, politic, ba chiar sociologic, toate acestea se numesc ratinguri. Cu totii ne-am obisnuit cu aceste ratinguri, dar si mai mult ne-am obisnuit ca Rusia sa ocupe, de fiecare data, locurile rusinii de undeva din coada listei. Si asta in conditiile in care sunt analizate peste 150 de state, Rusia nimereste aproape intotdeauna pe pozitiile cele mai de jos si in compania unor state calificate, de regula, "din lumea a treia".
Iata, de exemplu, unul din aceste ratinguri - stabilite in mod traditional de Transparency International - cel al coruptiei pentru 2005. Din cele 158 de tari supuse studiului, autorii au asezat Rusia pe locul 126. Impreuna cu Albania, Nigeria si Sierra Leone. Mai sus de Rusia se afla, in acest top, tari precum Qatar, Columbia (unde, in general, intreg teritoriul este dominat de cartelurile de droguri), Afganistan!
Desi nu am fost in viata mea nici in Afganistan, nici in Columbia si, normal, nu pot sa compar, pe baza propriilor impresii, coruptia functionarilor de acolo cu ai Rusiei, stiu totusi ca in Rusia coruptia este deosebit de raspandita si ca, fara indoiala, reprezinta un pericol nu doar pentru moralul societatii, cat si pentru securitatea ei nationala.
Si, cu toate acestea, umilitoarele locuri inferioare acordate Rusiei de alcatuitorii de ratinguri nu numai ca-mi pun la incercare sentimentele mele patriotice, dar imi creeaza o insatisfactie intelectuala sau chiar suspiciune; cat de corecte sunt metodele folosite?
Nu stiu cum sunt altii, dar eu ma straduiesc sa gasesc o iesire din acest disconfort intelectual si emotional, pe care-l simt descoperind, pentru a cata oara, Rusia undeva pe locul 126 sau 149 in ratingurile "imperfectiunilor" mondiale. In acest sens, am cateva retete, o parte din ele vreau sa le ofer citititorilor.
Daca de foarte multe ori rusii se confrunta cu maniera tendentioasa a politicienilor si a jurnalistilor occidentali care scriu ce se intampla in Rusia, este de presupus ca, partial, de aceeasi tendentiozitate sufera si alcatuitorii de ratinguri. As fi renuntat la aceasta "precautie sceptica", daca nu m-as fi lovit de parerea ce domina la modul absolut presa occidentala, cum ca in Rusia "presa iarasi nu este libera". Pentru ca, spre exemplu, i se interzice sa-l critice pe presedintele Putin. Cat priveste televiziunile, aici, fie si cu mici observatii, poti fi de acord cu concluzia occidentalilor. Este insa suficient sa citesti un singur numar din ziare precum Zavtra, Sovetskaia Rossia sau Novaia Gazeta, pentru a descoperi cu usurinta nu doar critici la adresa lui Putin, dar si cele mai dure acuzatii.
Mai simplu spus, ma deranjeaza nu faptul ca in ratingurile tarilor aranjate dupa gradul de democratizare, Rusia se afla mai jos de Franta sau Germania, ci faptul ca Rusiei ii este rezervat un loc printre cele mai autoritare regimuri, mai jos de care nu sunt decat regimurile despotice. Deocamdata, rusii nu se pot lauda cu democratia rusa fata de alte state democratice, ceea ce nu inseamna insa ca Rusia trebuie neaparat inscrisa printre tarile nelibere.
Acum, in aproape toate cercurile este foarte la moda expresia "ca in tarile civilizate". Personal, nu folosesc niciodata aceasta combinatie de cuvinte atunci cand ma refer la Rusia, pentru ca, pentru mine, Rusia, in pofida tuturor problemelor ei legate de democratie, coruptie, capitalism salbatic si alte minunatii ale "perioadei de tranzitie", face de mult parte din categoria tarile civilizate. Mai mult, Rusia intra in nucleul acestei civilizatii, fiind periferia ei (sau teritoriu de granita) exclusiv din punct de vedere geografic si partial politic. Iar acest lucru este simplu de demonstrat.
Fara indoiala, din punctul de vedere al culturii, Rusia a intrat in europenism cu o oarecare intarziere, dupa care, in secolul 19, a intrat cu forta in grupul liderilor si nu a mai iesit de acolo. Evident, scoala ruseasca de filosofie este secundara comparativ cu cea vest-europeana, iar, din punct de vedere politic si juridic, rusii sunt mai degraba bizantini decat vest-europeni clasici. In schimb, pentru civilizatia europeana, rusii au cucerit, pierzand, este adevarat, din dinamismul modernizarii politice, imense teritorii (Siberia, Orientul indepartat si Alaska), care prin suprafata lor depasesc Europa. De aceea, ratingurile "democratizarii" sau "coruptiei", chiar si pe cele mai tendentioase, le accept in liniste ca pe niste indicatori ai ramanerilor in urma si ai defectelor Rusiei. Asa ca ratingurile la care m-am referit si cifrele care sunt varate pe gatul opiniei publice si elitei politice nu sunt un lucru chiar atat de infovensiv. Ar fi incorect sa nu le acorzi atentie, dar nici sa le iei prea in serios nu merita.
Comentariu de Vitali Tretiakov, publicat de Rossiiskaia Gazeta- Agentia Rusia la Zi


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.