De 3x procuror

Consiliul Superior al Magistraturii a demarat ancheta in cazul denuntului penal nr. 15715/2005 impotriva lui Ioan Moldovan, procuror sef al Serviciului Teritorial Oradea al DNA, sub aspectul infractiunii de favorizare a infractorului. Desi exista motive intemeiate pentru ca Moldovan sa fie gasit vinovat, este putin probabil ca CSM sa ia vreo masura impotriva sa, de vreme ce nici macar Daniel Morar, seful DNA, nu a avut curajul sa propuna revocarea subordonatului de la Oradea. "Pilele" sefului DNA Oradea sunt cu atat mai mari cu cat el a scapat basma curata si pentru gravul abuz comis in cazul judecatoarei Elena Pop Blaga, pe care a arestat-o abuziv pentru luare de mita, iar instantele au sustinut, prin hotarare definitiva, ca fapta nu exista. In vara, Monica Macovei, ministrul Justitiei, dadea de inteles ca asemenea procurori nu vor mai fi tolerati in institutie. Tipic pentru felul sau de a fi, Moldovan a scapat de secera revocarilor printr-un tertip pe care ZIUA vi-l dezvaluie in exclusivitate.
Ce trebuie sa nu ignore CSM
Prin rezolutia emisa in data de 28 noiembrie 2001 in dosarul nr. 27/P/2001, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea a dispus neinceperea urmaririi penale fata de fostul primar al municipiului Satu Mare, Horea Anderco, pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata. Rezolutia a fost intocmita si semnata de procurorul Dan Chirculescu din Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea, fiind vizata de procurorul Ioan Moldovan, la acea vreme seful sectiei de Urmarire Penala din acelasi Parchet. In realitate, asa cum au dezvaluit ulterior doi pioni importanti din Parchet " procurorul general de atunci Ioan Rusu si procurorul inspector Dan Chirculescu, rezolutia respectiva ar fi fost intocmita de Moldovan, care l-a trecut ca emitent pe subordonatul sau, Chirculescu. Moldovan a recurs la aceasta manevra deoarece, in cazul in care ar fi emis el insusi rezolutia de neincepere a urmarii penale, aceasta ar fi trebuit vizata de seful sau pe linie ierarhica, adica de procurorul general Ioan Rusu, originar din Satu Mare, care avea cunostinta de acuzatiile aduse fostului primar si probabil nu ar fi avizat o asemenea solutie.
Surse avizate ale reporterilor ZIUA au confirmat ca despre aceasta rezolutie de neincepere a urmaririi penale s-au facut rapoarte detaliate de catre Directia Generala de Protectie si Anticoruptie, in care s-au constatat interventii la nivelul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Oradea, precum si implicarea unor demnitari, vehiculandu-se sume importante de bani pentru obtinerea acestei rezolutii. Potrivit informarilor DGPA, interventii in favoarea primarului Horea Anderco au facut chestorul Vasile Ciocan, pe atunci seful Directiei Regionale a Politiei de Frontiera Oradea, originar din Satu Mare si prieten vechi cu fostul primar, precum si fostul ministru al Apararii Nationale, Ioan Mircea Pascu, pe atunci deputat PSD, avand stranse relatii de prietenie cu Anderco. Legatura cu justitia oradeana a fost facuta la rugamintea lui Pascu, de catre senatorul Teodor Maghiar, fostul rector al Universitatii de Stat Oradea, unde Ioan Mircea Pascu, precum si multi magistrati predau cursuri. Pretul platit de Anderco pentru a obtine acea rezolutie de neincepere a urmaririi penale este, potrivit acelorasi surse, de 100.000 de dolari, suma verosimila de vreme ce acelasi Anderco s-a autodenuntat ca a oferit, in 2003, conducerii centrale a DNA o mita de 120.000 de euro pentru a nu fi arestat. Mai mult, filajele au demonstrat ca in luna octombrie 2001, fostul primar al municipiului Satu Mare s-a intalnit la un restaurant din incinta Bailor 1 Mai cu rectorul Maghiar si cu un procuror din Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea. In mod curios, conducerea centrala a DNA nu a produs niciodata un drept la replica vizavi de autodenuntul de dare de mita a lui Anderco, dupa cum, in mod cel putin surprinzator, autodenuntul sau nu a fost instrumentat de nici o autoritate si deci nu a produs nici un fel de efecte.
A doua dovada de favorizare
Parchetul de pe langa Tribunalul Satu Mare a dispus in data de 6 noiembrie 2002 arestarea preventiva a lui Stefan Pop, fost director al sucursalei BCR din Negresti Oas pentru coruptie si abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata. Cu aceasta ocazie, prejudiciul retinut inculpatului a fost de circa 60 de miliarde. Ulterior, dosarul a fost preluat de procurorul Ioan Moldovan, de la Serviciul Teritorial Oradea al DNA. Dupa sase luni, in mod curios, Curtea de Apel dispune, in dosarul nr 1654/2003, punerea in libertate a inculpatului, ancheta continuand cu acesta in stare de libertate. Bineinteles, implicarea lui Moldovan nu este intamplatoare. Prin rechizitoriul emis in data de 10 iulie 2003, seful DNA Oradea a dispus trimiterea in judecata a inculpatului Stefan Pop, retinandu-i insa un prejudiciu total de numai 7,6 miliarde de lei, ceea ce a permis Curtii de Apel Oradea sa-l condamne la o pedeapsa de numai trei ani de libertate supravegheata (!). Cert este ca Stefan Pop a fost pus in libertate numai dupa ce l-a angajat pe avocatul oradean Ioan Sava, la cabinetul caruia a fost angajat ca stagiar baiatul procurorului Moldovan (Tudor), avocat care l-a aparat si in fata instantei de fond. De fapt, ZIUA a prezentat in cursul acestui an o afacere judiciara incredibila in care au fost implicati avocatul Sava si fiul procurorului Moldovan, care l-au facut scapat prin presiuni si siretlicuri avocatesti pe un violator deja condamnat. Favorizarea inculpatului Stefan Pop a continuat in dosarul disjuns pe numele unui alt inculpat, Mihai Nistor. La finele lunii februarie 2005, lucratorii Servicului de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Satu Mare au finalizat cercetarile in acest dosar, dovedind ca intemeiate infractiunile de inselaciune si abuz in serviciu pe numele lui Stefan Pop si stabilind un prejuduciu de 67 de miliarde, la care se adauga penalitati si dobanzi de circa 20 de miliarde.
Al treilea ajutor in sprijinul infractorului
In cursul anului 2001, in perioada in care era seful Sectiei de Urmarire Penala din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Oradea, Moldovan a dispus arestarea si trimiterea in judecata a judecatoarei Mariana Rosca de la Tribunalul Bihor, pentru luare de mita si abuz in serviciu contra intereselor persoanelor (dosar nr 75/P/2001). Judecatoarea a fost acuzata ca a pretins si primit de la lichidatorii unor societati oradene, Avantul SA si Multimec SA, suma totala de 956 de milioane de lei, dar si ca ar fi vandut afaceristului Viorel Cardos (din localitatea Bixad, judetul Satu Mare) activele Multimec pentru suma de 4,75 miliarde de lei, desi o firma maghiara ar fi facut o oferta de 20 de miliarde. In mod dubios, procurorul Moldovan nu l-a propus, prin rechizitoriu, pe afaceristul Cardos Viorel ca martor al acuzarii, iar instantele de judecata nu l-au citat si audiat in aceasta calitate, desi acest afacerist ar fi trebuit cercetat cel putin sub aspectul complicitatii la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. Pentru o mai buna imagine a implicarii lui Moldovan, trebuie mentionat faptul ca Finantele Publice Satu Mare au constatat in septembrie 2004 ca afaceristul Cardos a comis prin operatiuni frauduloase cu firmele sale, SC Hard SRL si SC Hard CVI SRL, o evaziune fiscala de peste 40 de miliarde, cea mai mare parte a prejudiciului fiind cauzata prin operatiuni fictive cu mijloace fixe din patrimoniul SC Multimec. Finantele Publice au sesizat imediat Politia Satu Mare pentru a efectua cercetarile penale cuvenite. Potrivit regulilor de competenta materiala, dosarul ar fi trebuit preluat si instrumentat de DNA Oradea, avand in vedere valoarea prejudiciului. Curios insa de aceasta data, asa cum nu a mai procedat si in alte cauze, procurorul sef Moldovan s-a eschivat lasand dosarul in supravegherea Parchetului de pe langa Curtea de Apel Oradea.
Favorizare "pe partea economica"
Apetenta lui Moldovan pentru favorizarea persoanelor certate cu legea a atins apogeul intr-un dosar de contrabanda cu alcool in valoare de zeci de miliarde de lei, instrumentat de Inspectoratul Judetean de Politie Bihor impotriva administratorului grupului de firme PERAMI din Oradea, Pentie Radu Mircea. Desi politistii au propus trimiterea acestuia in judecata, procurorul Moldovan, pe atunci sef al Sectiei de Urmarire Penala din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Oradea, a dispus scoaterea de sub urmarire penala, cunoscute fiind relatiile sale de veche prietenie cu Pentie, de altfel sustinut pe plan local de mai multi politicieni si magistrati de prim rang. Interesant este faptul ca in 2004, Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie a infirmat solutia de scoatere de sub urmarire penala a lui Pentie si ca de atunci dosarul sta "in adormire". Intr-o alta cauza, in cursul anului 2003, la Serviciul Teritorial Oradea al DNA a fost inregistrat, sub coordonarea procurului Moldovan, un dosar privind fapte de coruptie si de trafic de persoane comise de mai multi vamesi si politisti de frontiera de la Vama Petea din judetul Satu Mare. Principalul acuzat in dosar era vamesul Vasile Mic, cunoscut ca protejatul comisarului Remus Span, fost sef al Serviciului de Informatii si Protectie Interna Satu Mare, ulterior (aprilie 2003-aprilie 2005) seful Departamentului Politiei Judiciare a DNA, si mai apoi prim-adjunct al Directiei Generale Anticoruptie din MAI. Potrivit unei note informative provenind de la SIPI Satu Mare, vamesul Vasile Mic a fost cercetat in sapte dosare penale pe raza judetelor Maramures, Satu Mare, Bistrita-Nasaud si Suceava, pentru abuz in serviciu, fals, uz de fals, trafic autoturisme furate, contrabanda cu tigari, produse electronice si alte bunuri furate din Occident. Pentru a da si el o mana de ajutor, procurorul sef Moldovan a tergiversat lucrarile in acest dosar timp de trei ani. Efectele? Dintre cele pozitive pentru bunastarea vamesului Mic: dupa ce si-a construit una dintre cele mai mari vile din Satu Mare, vamesul a achizitionat in cursul acestui an un imobil ultracentral platind o jumatate de milion de euro, dar si ultimul model de autoturism Mercedes.
Secretul eternizarii
lui Moldovan
La mijlocul lunii octombrie 2005, noul procuror sef al Departamentului National Anticoruptie, Daniel Morar, a eliberat din functie 11 procurori sefi de servicii teritoriale si ai unor servicii din structura centrala. In mod curios, in ciuda acuzelor de abuz si incompetenta formulate impotriva sa in presa centrala si locala pe parcursul a doi ani de zile, pozitia lui Moldovan a fost de neclintit. "Succesul" se datoreaza in buna parte interventiei facute la ministrul Monica Macovei, de presedintele Partidului Democrat, Emil Boc (care l-a propulsat pe noul sef al DNA de la Cluj la Bucuresti), relatiilor vechi de prietenie ale lui Moldovan cu oradeanul Vasile Blaga, actualul ministru de Interne (si Moldovan a fost ministru in guvernarea FSN), precum si promisiunii facute de Moldovan lui Morar intr-o chestiune ce il intereseaza pe seful DNA mai mult ca oricand. In schimbul ramanerii sale pe functie, Moldovan l-a convins pe Morar ca detine date compromitatoare despre magistratul oradean Mihai Viorel de la Tribunalul Bihor, impotriva caruia Daniel Morar are un dinte mai vechi. Judecatorul Mihai Viorel este cel care l-a achitat pe fostul sef al Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Cluj, Liviu Ciupe, arestat abuziv timp de patru luni de Morar (acelasi Morar care a refuzat sa il elibereze sub escorta o zi pe Ciupe pentru a participa la inmormantarea mamei sale). Dupa ramanerea definitiva a hotararii de achitare, Ciupe a actionat statul in judecata si a obtinut despagubiri de 4 miliarde de lei, imputabile in solidar cu Daniel Morar. Astfel, Morar este direct interesat sa ii plateasca o polita judecatorului oradean Mihai Viorel, care a sanctionat arestarea abuziva si astfel a generat motive de contestare in presa si in mediul politic al noului sef al DNA.

---

Despre autor: