Presedintele Lituaniei, Valdas Adamkus: "Sa trecem peste perioada sovietica"

Presedintele Lituaniei, Valdas Adamkus, a sosit astazi la Bucuresti, pentru o vizita oficiala de doua zile, la invitatia omologului sau roman, Traian Basescu. La 15 ani de la declararea independentei fata de fosta URSS si aproximativ un an si jumatate de la includerea in Uniunea Europeana, strategia autoritatilor de la Vilnius se prezinta deosebit de ambitioasa, incercand o echilibristica intre Federatia Rusa si partenerii europeni. Calificate de seful statului, Valdas Adamkus, drept "normale", orizontul relatiilor ruso-lituaniene nu se anunta umbrit de mai nimic, nici macar de "evenimentul deosebit de nefericit" - in termenii oficialilor de la Ministerul Apararii lituanian - de la mijlocul lunii septembrie, cand un avion rusesc, "ratacit" in spatiul aerian lituanian aflat sub protectia NATO, s-a prabusit, inarmat pana in dinti, respectiv dotat cu patru rachete aer-aer, in apropiere de Kaunas, tensionand, cel putin vreme de cateva saptamani, relatiile cu Federatia Rusa pentru ca, in cele din urma, Moscova sa destinda atmosfera, oferind Vilnius-ului compensatii materiale pentru incident. Mai sensibili in privinta initiativei ruso-germane de a construi un gazoduct subacvatic in Marea Baltica, ce priveaza, astfel, statele din regiune de eventualele beneficii ale proiectului, oficialii lituanieni devin, brusc, gravi, denuntand demersul drept "lipsit de responsabilitate". Decise sa "treaca peste" trecutul sovietic si precaute in relatiile actuale cu Federatia Rusa, autoritatile de la Vilnius prefera perspectiva europeana alternativei din rasarit. Redam in continuare interviul acordat in exclusivitate ZIUA de presedintele Lituaniei, Valdas Adamkus.
Lituania este unul dintre statele care au suferit in perioada sovietica. Care este locul Lituaniei in lume in momentul de fata?
Lituania s-a aflat intotdeauna in Europa. A disparut o perioada de timp in calitate de stat independent, insa acum suntem liberi, beneficiem de aceleasi oportunitati, suntem egali intre egali si, cu siguranta, nu vom sta si vom astepta sa se intample ceva. Dorim sa fim activi, sa participam, sa ne asumam responsabilitatile, la fel ca orice alt stat suveran, si consider ca, desi am avut la dispozitie o perioada de timp relativ scurta, am contribuit deja la cateva operatiuni internationale de anvergura. Ne asumam responsabilitatile care ne revin si suntem deschisi relatiilor cu celelalte state europene.
Avand in vedere orientarea occidentala a Lituaniei - in special, faptul ca Lituania a devenit, anul trecut, membra a Uniunii Europene si a NATO - cum ati caracteriza relatiile cu Rusia?
Le-as descrie drept normale. Nu consider ca s-a schimbat ceva, pozitia Lituaniei fiind cunoscuta Rusiei de foarte mult timp. Dorim sa fim membri ai Uniunii Europene si ai NATO, depunem eforturi serioase pentru a ne ridica la inaltimea asteptarilor statelor din spatiul european. Politica noastra externa este caracterizata de o anumita constanta, reflectand, fara urma de indoiala, faptul ca, desi am fost inclusi in randul statelor europene si in NATO, intentiile noastre de a pastra o buna vecinatate cu Rusia nu s-au schimbat. Dorim sa conservam climatul de pace existent si, in acelasi timp, sa ne pastram statutul de societati libere, iar relatiile noastre sa reflecte situatia de egali intre egali. Nu vad absolut nici o diferenta intre relatiile noastre din momentul in care ne-am alaturat NATO si UE, iar declaratiile noastre au confirmat aceasta. In pofida ingrijorarilor legate de Kaliningrad, colaboram deja de peste doi ani pentru a rezolva problema tranzitului in regiune, nu am avut nici macar un incident problematic, totul se desfasoara perfect. In ceea ce priveste regiunea Kaliningrad, colaboram in domeniul afacerilor; oamenii nostri de afaceri lanseaza noi initiative acolo, nu am avut dificultati in ceea ce priveste schimburile culturale. Asadar, as spune ca aceste relatii constituie un exemplu ca, in pofida naturii problematice a unor regiuni, prin bunavointa de a continua mentinerea unor relatii bune, popoarele pot convietui in absenta unor confruntari. Vointa politica reprezinta factorul cel mai important si consider ca Lituania a demonstrat, cu siguranta, ca declaratiile noastre sunt serioase si ca se regasesc in practica.
Gazoductul ruso-german, "o decizie deosebit de incorecta"
Lituania si-a exprimat ingrijorarea cu privire la proiectul ruso-german de a construi un gazoduct pe sub Marea Baltica pentru a facilita transportul de gaze naturale rusesti catre Germania si alte piete europene. Care sunt principalele obiectii si eventualele alternative ale Administratiei de la Vilnius?
Aceasta este una dintre problemele pe care le-am adus in atentia Guvernului german. In conditiile in care Lituania, la fel ca Germania, este membra a Uniunii Europene, iar gazele naturale, alaturi de petrol, reprezinta principala sursa de energie, proiectul ruso-german care evita teritoriul statelor baltice in favoarea unei rute subacvatice, pe sub Marea Baltica, reprezinta, in cel mai bun caz, o decizie deosebit de incorecta, luata fara o consultare prealabila (cu autoritatile in masura din statele baltice, n.red.). Economic vorbind, (gazoductul ruso-german n.red.) este, cu siguranta, o solutie imposibil de acceptat din punctul nostru de vedere. In al doilea rand, pozitionarea gazoductului pe sub Marea Baltica presupune o situatie deosebit de periculoasa deoarece, dupa cum stie toata lumea, dupa al Doilea Razboi Mondial, numeroase substante chimice au fost ingropate pe fundul Marii Baltice. Asadar, avem de-a face cu un potential dezastru ecologic. As dori sa subliniez, de asemenea, faptul ca pe fundul Marii Baltice au fost depozitate containere cu gaze toxice. In cazul in care aceste depozite vor fi afectate de lucrarile de construire a gazoductului, nici nu doresc sa ma gandesc la eventualele consecinte. (Initiativa ruso-germana n. red.) este cu totul lipsita de responsabilitate. A mai existat un proiect, propus de noi: "Proiectul Ambrei". Proiectul a fost prezentat Uniunii Europene, este unul mai ieftin si mai putin periculos si consider ca acesta a fost ignorat cu desavarsire. Sper ca subiectul va ajunge in atentia statelor europene si ca situatia va fi remediata.
Scuzele Rusiei pentru ocupatie, "echivalentul unor daune morale"
Estonia a afirmat, recent, ca asteapta scuze din partea Federatiei Ruse pentru ocupatia sovietica. Lituania are in vedere o astfel de solicitare?
Cu siguranta, stim cu totii ca tara a fost ocupata cu forta, ca Pactul Ribbentrop a existat. Desigur, s-a spus ca ocupatia nu a fost ocupatie, ca Lituania a acceptat de bunavoie sa se alature Uniunii Sovietice si sa renunte la suveranitatea sa, insa stim cu totii cum au stat lucrurile de fapt. Acum se pune problema scuzelor, a compensatiilor. Daca luam situatia la modul ideal, o societate civilizata s-ar astepta, probabil, la un asemenea gest, mai ales, din partea unui guvern care nu are o responsabilitate directa pentru dictatura din perioada sovietica, insa eu nu ma astept la asa ceva. Va trebui sa mai treaca o generatie pentru ca noua Rusie sa accepte un astfel de gest drept firesc pentru dezvoltarea relatiilor cu un alt stat. As fi deosebit de multumit - si cred ca vorbesc in numele tuturor lituanienilor - daca Guvernul actual al Rusiei ar recunoaste, pur si simplu, ca evenimentele nefericite din perioada sovietica s-au petrecut cu adevarat, ca impunerea regimului sovietic a fost ilegala, impotriva oricaror drepturi morale si impotriva oricaror practici democratice. Consider ca o astfel de recunoastere ar fi echivalentul unor daune morale.
Considerati ca Uniunea Europeana, in noul format extins, ar trebui sa condamne in mod oficial comunismul sau sa infiinteze un muzeu pentru comemorarea crimelor acestui regim?
Cred ca o sa va surprind in aceasta privinta. Crearea unui nou muzeu sau reinnoirea condamnarilor nu vor face absolut nimic pentru a schimba buna-vointa de care se da dovada, procesul de unificare a Europei, gasirea unui limbaj comun in vederea unui viitor comun. O noua condamnare nu va adauga nimic nou faptelor cunoscute deja de noi toti. Istoria e istorie, stim cu totii aceasta, sa trecem peste.

---

Despre autor: