Sfantul Nicolae din stanga Domnului

Nicolae a trait in timpul imparatilor Diocletian si Maximilian, prigonitorii de crestini. A fost mai intai arhiereu, apoi pustnic. A stralucit prin bunatate si intelepciune. A fost intemnitat in cetatea Lichia, dar imparatul Constantin, venind la tron, l-a eliberat. A participat la Sinodul de la Niceea. Avea darul facerii de minuni. Moastele sale se afla din 1089 la Bari.
Se zice ca Nicolae ar fi al doilea sfant pe care l-a facut Dumnezeu, povesteste Irina Nicolau, in cartea sa "Ghidul Sarbatorilor Romanesti". Sfantul Mihail sta de-a dreapta Domnului si Sfantul Nicolae, de-a stanga. El tine paza Soarelui. Cineva trebuie sa-l pazeasca pentru ca, satul de atata mers pe sus pe acelasi drum si scarbit de ce vede, Soarele incearca mereu sa fuga. Ba se abate la miazazi, ba la miazanoapte, doar, doar va ajunge la sfarsitul pamantului sa se odihneasca. Dumnezeu a pus de straja doi sfinti, pe Sfantul Toader si pe Sfantul Nicoara. Primavara Soarele incearca sa fuga, dar Sfantul Toader il prinde cu caii sai cei naravasi si-l aduce inapoi. Soarele insa nu se astampara. Atunci este randul lui Sanicoara sa-l prinda. Asa e in fiecare an. Nadejdea Soarelui este ca va scapa intr-o zi. Sanicoara e batran si n-are nici cai...
Sfantul Nicolae cica a fost podar. Acum, in calitate de sfant, este calauza si protectorul celor care merg pe ape. Altii spun ca a fost corabier si pescar. Pe o furtuna cumplita au murit toti oamenii de pe corabie, numai el a scapat. Atunci s-a rugat lui Dumnezeu cu multa credinta si Dumnezeu i-a inviat si pe ceilalti. Sanicoara ar mai fi cel care a oprit apele pe vremea lui Noe.
Face parte dintre sfintii cu mare tinere. Este dezlegare la peste. Cica odata, Sfantul Casian, cel cu zi de sarbatoare la 29 februarie, s-a dus la Dumnezeu sa se planga ca e prea neglijat. Tocmai cand ii explica lui Dumnezeu, vine Sfantul Nicolae - ud, obosit, vai de capul lui. Povesteste cum a muncit o noapte intreaga ca sa scape viata oamenilor de pe o corabie. Atunci, Dumnezeu i-a spus lui Casian: "Vezi cum muncesc Sfintii care au tinere? Ia sa pleci si sa nu te vad decat peste patru ani!"
Iarna incepe dupa unii in aceasta zi. Cand isi scutura barba sfantul, incepe sa ninga.
Mai important decat toate este faptul ca Sfantul Nicolae reprezinta o geana de nadejde. Poate ca nu se sfarseste lumea, poate ca vine primavara iar... De Sanicoara cica se intoarce noaptea la zi cu cat se suceste puiul in gaoace.
Legenda mai spune ca trei surori, fetele unui nobil sarac, nu se puteau marita datorita situatiei financiare precare. Se spune ca atunci cand fata cea mare a ajuns la vremea maritisului, Nicolae, ajuns deja episcop, a lasat noaptea, la usa casei nobilului, un saculet cu aur.
Povestea s-a repetat intocmai si cand a venit vremea de maritis pentru cea de a doua fata. Cand i-a venit vremea si celei de a treia fete, nobilul a stat de paza pentru a afla cine era cel care le-a facut bine fetelor sale. In acea noapte, nobilul a stat de paza si l-a vazut pe cardinalul care lasa saculetul cu aur. Se spune ca Sfantul Nicolae s-a urcat pe acoperis si a dat drumul saculetului prin hornul casei, intr-o soseta pusa la uscat, motiv pentru care a aparut obiceiul agatarii sosetelor de semineu.
Dupa ce tatal fetelor a vazut cele intamplate, Nicolae l-a rugat sa pastreze secretul, insa acesta nu a rezistat tentatiei de a povesti mai departe. De atunci, oricine primea un cadou neasteptat ii multumea lui Nicolae pentru el. Cei trei saculeti cu aur facuti cadou fetelor de nobil au devenit simbolul Sfantului Nicolae sub forma a trei bile de aur (in iconografia apuseana).

---

Despre autor: