Aparitia unei carti a academicianului Solomon Marcus este o bucurie pentru orice spirit cautator de armoniile ascunse ale cunoasterii si creatiei umane, acolo unde intalnirea diferitelor discipline stiintifice si domenii ale culturii sugereaza soluti
Aparitia unei carti a academicianului Solomon Marcus este o bucurie pentru orice spirit cautator de armoniile ascunse ale cunoasterii si creatiei umane, acolo unde intalnirea diferitelor discipline stiintifice si domenii ale culturii sugereaza solutii la nu putine dintre problemele contemporaneitatii. Daca in "Jocul ca libertate", Solomon Marcus prezenta jocul ca o paradigma universala, in "intalnirea extremelor" (Ed. Paralela 45) sunt dezvaluite analogii, uneori surprinzatoare, dintre literatura si matematica spre o valorificare integratoare. Aceasta si pentru ca, asa cum marturiseste autorul, "indragostit de literatura inca din adolescenta, a devenit, le varsta bacalaureatului, interesat de matematica, pe care, din pasiune a transformat-o in profesie". Matematica, in care Solomon Marcus este prestigioasa personalitate, nu l-a indepartat de literatura, "dar i-a schimbat modul de a o citi", un mod original asa cum il intalnim in "Poetica matematica", "Arta si stiinta" sau "Semiotica folclorului" s.a. Sunt dezvaluite si interpretate consonante profunde ce contrazic prejudecata indaratnica a "adversitatii" dintre stiinta si literatura, constatand cum "interesul pentru stiinta al unor scriitori este simetric cu interesul pentru literatura al unor matematicieni".
Intalnirea acestor extreme este unul dintre semnele timpului nostru reperat si in "proiectul mai amplu in care se afla angajata cultura contemporana, cel al globalizarii cunoasterii si al necesitatii unor parcursuri transdisciplinare". Altfel, "fara o perspectiva holistica riscam sa ramanem la o intelegere fragmentara, pagubitoare, atat in stiinta si filosofie, cat si in literatura si arta". In Prefata, Solomon Marcus atrage atentia ca la scriitorii analizati a urmarit "pe de o parte, interesul pentru matematica, pentru stiinta in general, modul in care acest interes le-a marcat opera literara; pe de alta parte, lectura unor opere, printr-o grila matematica si semiotica sau prin raportare la stiinta actuala". Si o precizare: prin matematica se intelege "un anumit mod de procedare, care se asimileaza printr-o buna educatie matematica" (s.n). Capitolele au alcatuirea unei adevarate simfonii, urmarind gama nuantarilor uneori abia sugerate de lectura textelor si, de aceea, scapand interpretarilor clasicizante. De aici fascinatia lecturii fie ca este vorba de Goethe sau Eminescu, de C. Noica sau de P. Valery, de Ion Barbu, Nichita Stanescu, Marin Sorescu sau de G. Steiner. Nu putem intra in detalii, dar am atrage atentia cu deosebire asupra capitolelor "Calatoriile spati-temporale intre stiinta, filosofie si literatura", "Calculatorul si studiul literaturii" si "Fizica moderna si noul roman".
Citind simti nevoia revenirii asupra unor capitole, cu sentimentul ca afli orizonturi noi de intelegere intr-un benefic exercitiu de tinerete a spiritului. Va multumim, Domnule Profesor.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.