Mihai I, un milionar la sfarsit de razboi Dupa cinci ani de razboi, in toamna anului 1945 in Romania s-a efectuat un inventar general al bunurilor particulare neafectate de teribila conflagratie. Va prezentam mai jos un document referitor la ave

Mihai I, un milionar la sfarsit de razboi

Dupa cinci ani de razboi, in toamna anului 1945 in Romania
s-a efectuat un inventar general al bunurilor particulare neafectate de teribila conflagratie. Va prezentam mai jos un document referitor la averea personala
a Regelui Mihai I
la acea data.

Participarea Romaniei la al doilea razboi mondial a lasat urme adanci in economia si in viata de zi cu zi a locuitorilor. Obuzele sovietice sau anglo-americane nu au vizat numai obiective industriale, de cele mai multe ori atingand in mod tragic tinte civile. Astfel ca, inca inainte de 23 august 1944, data ""intoarcerii armelor contra nazistilor"", Romania avea localitati ruinate de bombardamente. Apoi, razboiul in Vest a confirmat pagubele teritoriale pe care le acumulase Romania incepand cu iunie 1940, pierzandu-se pentru totdeauna Basarabia, nordul Bucovinei si sudul Dobrogei.
DUPA RAZBOI. In toamna anului 1945, cand razboiul se terminase pe toate fronturile, in Romania a avut loc un inventar general al bunurilor personale ale capilor de familie. Trebuiau ""inregistrate"" toate efectele circumstantelor expuse mai sus. In documentul pe care vi-l prezentam astazi veti citi inventarul realizat asupra bunurilor Regelui Mihai I in octombrie 1945. Jurnalul National v-a prezentat in numerele trecute averea lasata urmasilor de Regele Ferdinand I, primul conducator al Romaniei Mari, la moartea sa, in 1927. Ca si in acel moment, Mihai I se afla in 1945 tot in postura de rege, de aceasta data major si avand toate puterile constitutionale de care dispunea. El nu fusese monarh toata aceasta perioada, ""domnia"" fiindu-i intrerupta de Carol, imprevizibiliul sau tata, intre 1930 si 1940. Acesta ""jucase"" cu abilitate posibilitatile pe care i le oferea functia pentru a-si spori veniturile. Ba chiar dusese aceasta practica in extrem, devenind unul dintre cei mai bogati capitalisti ai Romaniei prin diverse ""masinatii"": ""cadouri"" din partea industriasilor Romaniei, jocuri de carti pe sume fabuloase in care iesea de fiecare data castigator, comenzi de stat pentru firmele sale si ale apropiatilor etc.
Pe Carol al II-lea l-au preocupat mai mult banii decat acumularea unor proprietati. Cand a plecat ""impins"" de Ion Antonescu si de legionari, in septembrie 1940, a luat cu sine bunurile de valoare ce puteau fi transportate usor, dar si creditele bancare din strainatate.
TOT INAINTE. In ciuda slabei activitati imobiliare a tatalui, Mihai sporise proprietatile Casei Regale fata de luna decembrie 1927, cand s-a deschis testamentul lui Ferdinand. Probabil una dintre modalitatile de ""prosperare"" era primirea unor ""cadouri"" din partea capitalistilor romani cu diverse interese la Curte, practica aplicata inca din secolul al XIX-lea de Casa Regala. Astfel ca, la inceputul anilor a€™40, in patrimoniul Casei Regale au intrat castelul si domeniul de la Savarsin, judetul Arad. Acesta apartinea lui Ioan Mocsony-Starcea, ""prieten apropiat"" al tanarului rege si cu ambitii politice insemnate. Pentru si o mai buna imagine in fata ""prietenului"" sau regal, Mocsony-Starcea i-a vandut acestuia caselul si domeniul pentru o suma modica. Ulterior, fostul proprietar al Savarsinului a ajuns maresal al Curtii Regale, cu rol-cheie in combinatiile politice de la Bucuresti.
In urma cu un an, fostul suveran Mihai I a recuperat domeniul de la Savarsin. Asa s-a intamplat si cu imobilul din Strada Caragiale din Bucuresti, inclus in inventarul din octombrie 1945, pe care vi-l prezentam in continuare. O alta locuinta, situata pe Strada Budisteanu, tot in Bucuresti, se afla in curs de retrocedare catre fostul rege.

PRIETENII REGALE


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.