Opriti-l pe Gabriel!

Proiectul Rosia Montana starneste ingrijorarea Uniunii Europene. Amintit in mod constant in toate documentele comunitare care se refera la Romania, cazul Rosia Montana si-a facut loc si in ultimul proiect-raport alcatuit de Parlamentul European (PE) privind progresele de aderare ale Romaniei.
Proiectul de raport a fost elaborat de raportorul PE pentru Romania, Pierre Moscovici si prezentat saptamana trecuta in Comitetul pentru Afaceri Externe.
La acest raport au fost inregistrate 62 de amendamente, cele mai multe (12) fiind depuse de europarlamentarii ecologisti Joost Lagendijk (Olanda) si Milan Horacek (Cehia). Un alt subiect vizat de amendamentele propuse de Lagendijk si Horacek este proiectul privind exploatarea miniera de la Rosia Montana. In acest sens, cei doi europarlamentari au propus ca PE sa ceara Guvernului roman sa se asigure ca procedura de evaluare a impactului asupra mediului in cazul Rosiei Montana este in conformitate cu legislatia europeana in vigoare. Ei au solicitat, totodata, suspendarea tuturor lucrarilor preliminare inceperii exploatarii, pana la obtinerea tuturor aprobarilor necesare.
In legatura cu acelasi subiect, europarlamentarul ungar Istvan Szent-Ivanyi (Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa - ALDE) a propus ca PE sa ceara Guvernului roman sa se consulte cu tarile vecine si sa acorde o atentie speciala proiectelor miniere de proportii, cu implicatii majore asupra mediului.
Proiectul privind deschiderea unei exploatari aurifere la Rosia Montana este unul dintre cele mai criticate proiecte de investitii din Romania. Printre riscurile acestui proiect se numara: distrugerea unor vestigii arheologice romane, a unor localitati din secolul al-VI-lea, stramutarea unor mari comunitati umane, otravirea mediului prin folosirea cianurilor sau modificarea zonei din punct de vedere geografic.
Artizanul intregii afaceri este Frank Timis, un roman plecat din tara in urma cu cativa ani. Acesta a deschis firma off-shore, Gabriel Resources - Barbados ltd, fiind actionar unic. La randu-i, firma din Barbados a mai creat o societate similara, in insulele Jersey - Gabriel Resources - Jersey ltd. Aceasta din urma este actionar majoritar la Rosia Montana Gold Corporation SA, cea care deruleaza proiectul din Apuseni.
Pentru stoparea unui astfel de proiect daunator este nevoie de sprijin politic, insa unii din liderii actualei guvernari, cum ar fi Radu Berceanu, sunt implicati in acest proiect. Curtea de Apel Alba Iulia a decis suspendarea forarilor din regiunea Rosia Montana, dand astfel castig de cauza ecologistilor de la Asociatia Alburnus Maior. Ramane de vazut daca implicarea pe mai departe a factorului politic va fi in favoarea pastrarii unui mediu inconjurator sanatos. (G.D.; G.T.)
Cel mai nociv proiect
Exploatarea auro-argintifiera a zonei Rosia Montana este probabil cel mai nociv proiect lansat vreodata in Romania. Riscurile sunt arhicunoscute si ele au fost prezentate, in nenumarate randuri, atat de presa cat si de catre diferite organizatii ecologice. Distrugerea unor vestigii arheologice romane, a unor localitati din secolul al VI-lea, stramutarea unor mari comunitati umane, otravirea mediului prin folosirea cianurilor sau modificarea zonei din punct de vedere geografic, sunt doar cateva din urmarile in plan social, psihologic si cultural ale proiectului Rosia Montana. Lucruri acuzate chiar de catre o mare parte dintre cei care in acest moment se afla la putere. Pe vremea in care reprezentau Opozitia, multi dintre oamenii politici ce guverneaza azi Romania au sustinut ca intrega afacere nu reprezinta decat interesele fostului regim PSD. Ce nu spuneau insa aceeasi oameni politici era ca proiectul a fost posibil datorita semnaturii fostului ministru al Industriilor in guvernarea CDR, Radu Berceanu. Unul dintre cei mai importanti membri ai Partidului Democrat. Totusi, lipsa de reactie a actualei guvernari este oarecum justificata. Asta daca tinem cont de faptul ca distrugerea zonei de la Rosia Montana are girul chiar al presedintelui Romaniei, Traian Basescu.
In aceste conditii, chiar daca de curand magistratii Curtii de Apel Alba Iulia au decis suspendarea forarilor in regiunea Rosia Monatana, dand astfel castig de cauza Asociatiei "Alburnus Maior" care a contestat acordul de mediu obtinut de firma Gold Corporation pentru realizarea lucrarilor de exploatare geologica si foraje geotehnice, este greu de crezut ca situatia se va schimba in bine. Iar asta intrucat actuala putere, dupa cum limpede se poate vedea, nu da doi bani pe populatia din zona sau pe mediul ce urmeaza a fi distrus.
In tot acest timp, cei carora li s-a incredintat proiectul de exploatare miniera a zonei Rosia Montana inearca sa-si creeze o imagine cat mai buna. Dovada este reclama realizata de Gabriel Rosources, offshore-ul care detine 80% din actiunile Gold Corporation. Difuzata pe majoritatea posturilor de televiziune, aceasta reclama incearca sa acopere situatia de fapt existenta si sa mascheze distrugerile din Muntii Apuseni.
331 de tone de aur si 1600 de tone de argint
La Rosia Montana, in Muntii Apuseni, se intentioneaza realizarea unei investitii de aproximativ 500 de milioane de dolari in sectorul minier pentru exploatarea celui mai mare zacamant auro-argintifer din Europa. Studiile realizate in zona au stabilit existenta unei rezerve de aproximativ 331 de tone de aur si 1600 de tone de argint, pe care Compania Rosia Montana Gold Corporation doreste sa o exploateze in decurs de 17 ani. Aceasta investitie a provocat insa in ultimii ani numeroase puncte de vedere contradictorii, in conditiile in care, pentru inceperea propriu-zisa a exploatarii, populatia din zona va fi stramutata, iar extractia aurului se va face prin procedeul de cianurare, procedeu combatut de ecologisti.
Reactiile au fost multiple si ele eu venit atat din partea organizatiilor ecologice cat si din partea unora dintre cele mai importante institutii ale statului. Nu au lipsit nici oamenii politici. Actuala putere a criticat in mod vehement acest proiect pe vremea cand se afla in bancile opozitiei. Insusi primarul Clujului, Emil Boc, declara intr-o emisiune a postului de televiziune Realitatea TV ca este impotriva finalizarii proiectului de la Rosia Montana. Astfel, oprirea distrugerilor din Apuseni parea inevitabila odata cu schimbarea puterii in Romania.
Arme electorale
Doar ca iata, a trecut aproape un an de cand Traian Basescu a ajuns in functia de sef al statului si nimic nu s-a schimbat. Situatia este aceeasi, iar bataia de joc la adresa oamenilor din zona si fata de mediul inconjurator continua. A devenit cat se poate de clar ca toate criticile lansate de fosta opozitie, actuala putere, la adresa Guvernului PSD in legatura cu derularea proiectului Rosia Montana nu au fost decat niste simple arme electorale. Care au avut, e adevarat, rezultate. Este limpede ca tinta celor ce acum se afla in fruntea Romaniei nu a fost decat lovirea fostului Guvern, incercarea inducerii ideii ca proiectul din Apuseni este un aranjament veros al regimului PSD si nu in ultimul rand atragerea unor voturi.
Berceanu a dat startul
Motivele pentru care actuala putere nu face nimic pentru a opri distrugerile din Rosia Montana par a prinde contur daca ne gandim la implicatiile anumitor oameni politici in aceasta afacere. In acest context, criticile lansate de membrii Aliantei DA, in special de cei ai Partidului Democrat, se dovedesc a fi doar niste simple vorbe aruncate in vant sau cu scopul de a mai pune mana pe niste voturi din partea unor oameni naivi.
Asta intrucat proiectul Rosia Montana-Gold Corporation este strans legat chiar de unii dintre politicienii aflati astazi la putere. Primul nume este cel al senatorului PD, Radu Berceanu. In noiembrie 1999 acesta, fost ministru al Industriilor in guvernarea Conventiei Democrate din Romania (CDR), a pus bazele acestui distrugator proiect ce se desfasoara in Muntii Apuseni. Mai exact, Radu Berceanu a aprobat companiei Gabriel Rosources, un offshore care detine 80% din actiunile Gold Corporation, avizul de exploatare a perimetrului aurifer. O aprobare ce a reprezentat practic actul oficial de demarare a investitiei de la Rosia Montana. Radu Berceanu a dat practic unda verde unui proiect controversat si in acelasi timp dezavantajos pentru statul roman. Nu numai Radu Berceanu a sustinut aceasta afacere, ci si fostul deputat PD Alexandru Sassu, care, in calitate de presedinte al Comisiei parlamentare ce analiza cazul Rosia Montana, a tinut sa sublinieze in dese randuri "avantajele" acestui proiect.
Cu toate acestea, liderii Aliantei DA au uitat ca distrugerea Rosiei Montane a fost demarata chiar de catre Radu Berceanu si au atacat dur proiectul pe vremea in care se aflau in bancile opozitiei. O situatie imorala prin care insa, practic au recunoscut ca fostul ministru al Industriilor a facut o greseala uriasa. O greseala care insa se vede ca nu a contat pentru Traian Basescu, actualul sef al statului si fostul presedinte al Partidului Democrat, care nu s-a impotrivit propunerii lui Radu Berceanu pentru un nou mandat de senator PD in judetul Dolj. O atitudine prin care Traian Basescu a devenit complice la fapta fostului ministru, complice la demararea proiectului de distrugere a Rosiei Montane.
Basescu: "E o necesitate"
Cert este ca pasivitatea lui Traian Basescu fata de distrugerile din Muntii Apuseni a iesit la iveala cu putin timp inainte de alegerile de la sfarsitul anului 2004. Atunci, actualul sef al statului se declara pe fata un sustinator al proiectului Rosia Montana, aducand drept argument faptul ca acesta ar atrage multi investitori. "Dupa informatiile pe care le am, Rosia Montana este o necesitate, prin valoarea proiectului si a alternativelor de locuri de munca create in zona. Cred ca este un proiect bun care ar putea sa mearga inainte", declara Traian Basescu in data de 8 octombrie 2004, intr-o conferinta de presa organizata la Cluj. Seful statului din acest moment a tinut sa si explice pozitia sa, spunand ca are in vedere situatia din localitatile Zlatna si Abrud, unde somajul este extrem de ridicat. Tot atunci actualul presedinte al Romaniei considera ca ar fi o abordare "usuratica" aceea care sustine "sa nu se faca nimic", fara a oferi insa o solutie economica in zona. "Banci extraordinar de mari din lume sustin proiectul si sunt gata sa il finanteze. Este un argument ca bancile respective nu s-ar baga intr-un proiect in care sa se compromita. Cu toate acestea, trebuie sa recunoastem ca este un proiect controversat", afirma in data de 8 octombrie Traian Basescu.
De asemenea, seful statului spunea cat se poate de clar, in cadrul unui interviu aparut in ziarul ZIUA in data de 5 noiembrie 2004, ca sustine proiectul Rosia Montana. "Sustineti proiectul Rosia Montana?", era intrebat Basescu, pe atunci candidat la functia de presedinte al Romaniei. "Da, pentru ca in momentul de fata nimeni nu a dat o alternativa oamenilor din zona. Cand o alternativa viabila va aparea, imi voi reconsidera punctul de vedere", raspunde Traian Basescu.
Semnale de alarma, nebagate in seama
Mai bine de un an a trecut de la acel interviu si iata ca in mod sigur pentru actualul sef al statului nu a aparut nici o alternativa viabila. La fel de sigur este insa si faptul ca Traian Basescu nu s-a interesat de aceste alternative viabile despre care vorbea. Era necesara o simpla documentare la fata locului pentru a-si da seama de impactul distrugator al acestui proiect. De asemenea, o simpla privire aruncata in presa ii oferea presedintelui o imagine despre ceea ce se intampla la Rosia Montana. Iar daca acest lucru nu ar fi contat, Traian Basescu avea posibilitatea de a se pune la curent cu punctul de vedere al celei mai importante organizatii ecologiste din lume. Este vorba despre Greenpeace, care a prezentat veritabile argumente in legatura cu imensele pericole ale acestui proiect, avand in acest sens si mai multe actiuni de protest.
La randul ei, Academia Romana a aratat cat se poate de clar impactul acestor exploatari.
Este interesant insa ca aceasta sustinere a proiectului din partea lui Traian Basescu a fost facuta publica exact in ziua in care Asociatia "Alburnus Maior", alaturi de alte 11 organizatii ecologiste din tara sau internationale, au difuzat raportul "Anticiparea surprizei - evaluarea riscului".
Trebuie spus si ca aceeasi atitudine de contestare a proiectului au avut-o mult mai multe voci: Biserica Ortodoxa Romana, peste o mie de cercetatori din cadrul marilor universitati ale lumii, economisti de la ASE, geografi din Societatea Nationala de Geografie a Romaniei, experti de la Banca Mondiala, Institutul de Drept European, Consiliul Mondial al Monumentelor (ICOMOS), experti ai Parlamentului European, ai Comisiei Europene si ai organizatiilor "Operation Villages Roumains" sau "Friends of the Earth".
Doar ca nimic din toate aceste lucruri nu a contat pentru Traian Basescu sau actuala putere care in acest moment nu misca un deget, nu pentru a opri neaparat, ci macar pentru a se interesa in legatura cu impactul acestui proiect criminal. Din aceste motive, prezentam in continuare, din nou, o parte din semnalele trase de diferite institutii si organizatii in ceea ce priveste Rosia Montana.
Sfantul Sinod dezaproba proiectul
Una dintre cele mai clare si transante pozitii a avut-o Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane care s-a aratat ingrijorat fata de situatia de la Rosia Montana. "Avand in vedere, pe de o parte, temeiul biblic potrivit caruia pamantul este creatia lui Dumnezeu, iar pe de alta parte ca proiectul minier al corporatiei canadiene Rosia Montana Gold Corporation urmeaza sa desfigureze atat ecologic, cat si uman zona Rosia Montana si, prin extensie, intreaga regiune a Muntilor Apuseni, luand in considerare faptul ca proiectul minier Rosia Montana vizeaza stramutarea bisericilor si a cimitirelor din zona, ceea ce este inadmisibil din punct de vedere al cultului si traditiilor ortodoxe, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane se pronunta impotriva realizarii proiectului Rosia Montana Gold Corporation si spera ca aceasta zona sa ramana intacta in sfintenia, puritatea si frumusetea ei", preciza, in noiembrie 2003, Sfantul Sinod.
Academia recomanda abandonarea exploatarii
Pe aceeasi linie s-a situat si Academia Romana care arata ca proiectul de exploatare aurifera "nu reprezinta o lucrare de interes public in folosul economiei nationale, care sa justifice efectele colaterale asociate cu acesta si prin urmare recomanda abandonarea sa", se arata intr-un comunicat al Academiei Romane. "Distrugerea comunitatii Rosia Montana, veche de peste 2000 de ani, prin stramutarea unei parti a populatiei, demolarea de cladiri (unele avand calitatea de monument istoric), biserici, mutarea de cimitire si alte actiuni similare este inacceptabila. Exploatarea proiectata pentru o perioada de 17 ani nu reprezinta o solutie de dezvoltare durabila, pe termen lung, problemele sociale si economice ale zonei ramanand nerezolvate sau agravandu-se dupa aceasta perioada. Numarul locurilor de munca in perioada operationala a exploatarii (estimat la circa 300) este nesemnificativ in raport cu nevoile locale care ar cere o solutie de durata bazata pe resurse regenerabile", mai arata Academia Romana. De asemenea, "stramutarea si relocarea fortata a persoanelor care refuza sa-si vanda proprietatile risca sa antreneze statul roman in procese la Curtea Drepturilor Omului de la Strasbourg, cu consecinte greu de evaluat in prezent". Nu in ultimul rand "exploatarea pericliteaza zona arheologica Alburnus Maior, de mare valoare istorica si culturala, cu caracter de unicat. Proiectul contravine Conventiei privind patrimoniul mondial, cultural si natural, adoptat de la Conferinta generala a UNESCO din 16 noiembrie 1972, acceptata de Romania prin Decretul 187/1990, Ordonantei de Guvern nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protectia patrimoniului arheologic si Legii nr. 5/2000 care declara zona Rosia Montana sit protejat". Din punct de vedere tehnic, Academia arata ca folosirea cianurii de sodiu pentru solubilizarea aurului si depozitarea in bazin deschis a reziduurilor tehnologice continand resturi de cianura, produsi de "neutralizare" a cianurii (cianati, tiocianati) si complecsi ai metalelor grele cu cianura, "a caror toxicitate nu este inca complet cunoscuta, creeaza motive serioase de ingrijorare, chiar daca se aplica tehnologiile curente cele mai avansate, asa cum promite proiectul". Academia Romana sustinea ca "nu exista garantia" ca la terminarea operatiunii firma investitoare va putea asigura costurile de inchidere a exploatarii si de refacere a mediului afectat.
In atentia ecologistilor europeni
La randul ei organizatia Greenpeace a sustinut ca proiectul Rosia Montana este un punct fierbinte pe harta poluarii, utilizarea cianurii in procesul de productie provocand ingrijorare. Puternice proteste au fost lansate si din partea "Asociatiei Alburnus Maior" care a atras in nenumarate randuri, chiar si in instanta asa cum am aratat, atentia asupra riscurilor in ceea ce priveste proiectul Rosia Montana.
Nu in ultimul rand, ecologistii din Parlamentul European, cunoscuti sub numele de gruparea Verzilor, au atras atentia asupra celor mai semnificative probleme de mediu ale Romaniei, principala fiind Rosia Montana. "Toate activitatile de explorare intreprinse de compania canadiana Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) trebuie suspendate de urgenta, iar distrugerea caselor localnicilor din Rosia Montana trebuie stopata pana la efectuarea unui studiu de impact international si independent. Guvernul Romaniei nu ar trebui sa aiba in vedere numai impactul economic al proiectului, ci ar trebui sa tina cont de protectia resurselor naturale si culturale ale regiunii, precum si de impactul proiectului asupra mediului si locuitorilor din Rosia Montana", sustineau parlamentarii UE, in luna aprilie a anului 2005.
Sunt doar cateva din semnalele de alarma trase de mai multe organizatii si institutii de-a lungul timpului in legatura cu distrugerile de la Rosia Montana. Cert este ca pana in acest moment, din pacate, acestea nu au avut nici un efect. O situatie de asteptat daca ne gandim la faptul ca acest proiect criminal din Apuseni are sprijinul pana si al celui mai puternic om din stat.

---

Despre autor: