Incompetenta fostilor ministri ai Sanatatii a ucis 13 copii

Din septembrie 2004 si pana in octombrie 2005, aproape 2.600 de copii s-au imbolnavit de rujeola. Opt dintre ei au murit. La 31 octombrie 2005, potrivit Ministerului Sanatatii, erau in evidenta 16 cazuri in Arges, 57 in Bihor, 14 in Calarasi, 335 in Constanta, 41 in Dambovita, 61 in Harghita, 22 in Ialomita, 85 in Prahova, 11 in Olt si 38 in Capitala. O statistica ce se modifica de la o zi la alta. Spre exemplu, la sfarsitul saptamanii trecute, in Bucuresti, la Institutul de Boli Infectioase "Matei Bals", directorul Adrian Streinu Cercel anunta dezafectarea unui pavilion pentru izolarea si tratarea in conditii de maxima securitate pentru ceilalti bolnavi, a celor peste 80 de copii cu rujeola internati. Specialistii epidemiologi sunt alarmati de faptul ca boala a aparut in forme grave la sugari care, de regula, nu sunt vaccinati inainte de un an, infectia fiind transmisa de copiii care nu au fost imunizati la timp.
Masuri tarzii
In plina epidemie, ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu dispune, prea tarziu, masuri si cauta vinovati. Pentru a intelege mai bine avem nevoie sa cunoastem "istoricul" - ne anunta ministrul. "Fostii ministri sunt vinovati, dar astazi ei dau cu bata!", completeaza Nicolaescu. Pe scurt, istoricul se prezinta astfel: in 1992-1996 si anterior s-au acumulat multi susceptibil de rujeola (nevaccinati); in 1998 a aparut o epidemie in timpul careia au murit 13 copii, dupa care un milion de tineri au fost vaccinati antirujeolic; in 2001, rezultatele proiectului Esen (studiu de seroprevalenta) nu sunt facute publice, iar Ministerul Sanatatii nu foloseste datele; acesteau indicau insa necesitatea unei vaccinari masive antirujeola, in caz contrar in 2004-2005 va fi o epidemie de pojar. "Crasa iresponsabilitate!", continua ministrul, fara a insista prea mult pe faptul ca licitatia pentru achizitia de vaccinuri antirujeola trebuia facuta in luna ianuarie 2005. "S-a incercat o licitatie in martie 2005, dar s-a reusit una in august 2005", spune ministrul. La toate acestea se adauga insa infiintarea, in septembrie 2004, de catre fostul ministru al Sanatatii, Ovidiu Branzan, a Centrului National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile - in cadrul Institutului de Sanatate Publica Bucuresti. In opinia lui Nicolaescu, cei 10 angajati ai Centrului sunt adevaratii responsabili. Ei sunt vinovati de epidemia de rujeola, nu MS, sub autoritatea caruia functioneaza Institutul de Sanatate Publica, respectiv Centrul. "Iresponsabilitate si inconstienta. Desi aveau in stocuri vaccinuri rujeolice, autoritatile nu le-au folosit, numarul cazurilor a crescut exponential si nimeni din fosta conducere a Ministerului Sanatatii, din guvernarea PSD nu s-a interesat ce se petrece", declara ministrul. Si decide desfiintarea, de astazi, a Centrului (devenit, intre timp, Centrul pentru Prevenirea si Combaterea Bolilor Transmisibile). El a spus ca personalul va fi preluat in cadrul Directiei de Sanatate Publica din Ministerul Sanatatii. "Ceea ce se intampla in sistemul de sanatate dovedeste ca in Ministerul Sanatatii nu este un management bun, ci sunt fisuri atat pe orizontala, cat si pe verticala si pentru aceasta trebuie luate masuri", a explicat Nicolaescu.
Adriana Pistol, directoarea Centrului nu se simte vinovata. "Trei-patru oameni din Centru muncesc zi si noapte. Suntem insa la inceput si sper ca Ministerul sa inteleaga ce s-a facut in acest Centru infiintat in ianuarie 2005. Activitatea se pune greu pe roate. Noi am facut tot ceea ce se putea face din punct de vedere profesional", declara Adriana Pistol.
Raspundere scrisa pentru epidemiologi
Sanatatea romanilor ca prioritate nationala ramane doar un slogan electoral, in scaunul Sanatatii, ministri de diferite cabinete uitand de legea fundamentala a tarii si preocupandu-se mai mult de schimbarea directorilor de spitale si mai putin de prevenirea bolilor. Eugen Nicolaescu a anuntat ieri ca incepe un amplu control asupra felului in care sunt conduse spitalele, si in cazul in care vor fi gasite nereguli in gestionarea banilor, s-ar putea merge pana la destituirea membrilor Consiliilor de Administratie si a conducerilor executive ale spitalelor. Ministerul Sanatatii are obligatia, printre altele, sa vaccineze gratuit, impotriva rujeolei, printr-un program national, copii cu varsta intre 12 si 15 luni si cei peste sapte ani. Mai mult chiar, autoritatile romane au aderat la programul Organizatiei Mondiale a Sanatatii, angajandu-se astfel in fata organismelor internationale ca vor eradica rujeola.
"Nu facem colocvii pe viata oamenilor"
Acum, Ministerul Sanatatii cere Comisiei de epidemiologie sa analizeze vaccinarea urgenta a copiilor chiar mai mici de un an. Dar cine isi asuma acum vaccinarea unui sugar, in conditiile in care in mod normal imunizarea trebuie facuta la un an, nu mai devreme? - se intreaba specialistii. De aceea, Nicolaescu spune ca epidemiologii isi vor asuma raspunderea in scris. "Nu facem colocvii pe viata oamenilor", declara ministrul.
Medicii spun ca in cazuri extreme poate fi administrat vaccinul copiilor sub un an, singurul risc fiind o forma usoara de pojar. In schimb, rujeola la sugari poate evolua in cele mai grave forme spre bronhopneumonie sau chiar encefalita postrujeolica.
Totusi, vaccinarea antirujeolica a copiilor sub un an si a celor care au implinit sapte ani ramane prima masura pentru limitarea extinderii epidemiei de rujeola si a complicatiilor acestei boli.
De aceea, Eugen Nicolaescu a facut ieri apel la medicii de familie si la directiile de sanatate publica judetene sa depisteze urgent focarele de rujeola, sa identifice copiii nevaccinati si sa le convinga familiile de necesitatea administrarii vaccinului. Va fi introdus, de asemenea, un sistem de raportare saptamanala a vaccinarilor.

---

Despre autor: