Operatorii de cablu din Romania reprezinta o industrie de succes, profitabila, a carei evolutie viitoare este insa amenintata de o serie intreaga de factori si institutii potrivnice. Iar clientii cablistilor sunt indemnati sa nu puna la inima nici pr

Operatorii de cablu din Romania reprezinta o industrie de succes, profitabila, a carei evolutie viitoare este insa amenintata de o serie intreaga de factori si institutii potrivnice. Iar clientii cablistilor sunt indemnati sa nu puna la inima nici problemele tehnice si nici atitudinea unor angajati ai acestor companii pentru ca toate acestea se vor rezolva. In timp. Si cu "viteza abonamentului" la cablul TV, care la noi, e, sa nu uitam, cel mai ieftin din Europa. Aceasta ar fi, in cateva cuvinte, imaginea industriei, zugravita ieri de reprezentantii Asociatiei de Comunicatii prin Cablu, respectiv Radu Petric - presedintele ACC, Richard Anderson (presedinte UPC-Astral) si Alexandru Oprea (presedinte RCS&RDS).
Asociatia cablistilor se asteapta ca urmatorii ani sa aduca o crestere exploziva a serviciilor oferite de companiile membre, dar este nemultumita de o suma intreaga de factori care pericliteaza ritmul previzionat al dezvoltarii afacerilor.
Astfel, membrii ACC sunt intr-un razboi total cu ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, care a hotarat peste noapte sa elimine limitele maxime in plata drepturilor de autor si conexe, ceea ce va duce la o "targuiala, din cauza absentei oricaror mecanisme pe baza carora sa putem discuta cu cele sapte organisme de gestionare colectiva a acestor drepturi", a spus Radu Petric.
ACC sugereaza ca aceasta masura a fost luata de Iorgulescu (si) pentru ca acesta este presedinte al unui asemenea organism care colecteaza bani de la cablisti, considerand intolerabil si faptul ca schimbarea legislatiei a eliminat un mecanism, fara a lasa nimic in loc, nici un mecanism real de negociere. Anul trecut, ACC reusise sa impuna plata unui procent de 2% din valoarea abonamentelor pentru drepturile de autor si conexe - "un nivel echitabil, egal cu cel platit de tarile vecine", in opinia asociatiei. Limita de 2% a fost anulata printr-o ordonanta de urgenta, aprobata deja tacit de Senatul Romaniei, singura sansa de modificare a ordonantei fiind la Camera Deputatilor.
Un alt motiv de nemultumire il reprezinta reinstituirea taxei de 1% din valoarea abonamentelor la cablul TV catre Fondul National al Cinematografiei, pe care ACC o contesta intrucat nu intelege de ce doar abonatii la cablu ar trebui sa contribuie catre un fond national. "Este o discriminare injusta. Daca este un fond national, acesta trebuie finantat national.
Televiziunea nationala, de exemplu, este finantata de toti posesorii de televizoare din Romania, nu de cei care sunt abonati la cablu", a afirmat Radu Petric. In acest caz ACC a repurtat o victorie la Senat, care a eliminat din ordonanta Guvernului instituirea acestei taxe.
In plus, introducerea taxei pe valoarea adaugata pentru serviciul de retransmisie prin cablu a programelor de televiziune, incepand cu luna iulie, a dus la scaderea numarului de clienti a operatorilor cu 1-2%, au declarat reprezentantii companiilor de cablu.
Problemele nu se termina insa aici. Accesul la infrastructura de stalpi este de asemenea un subiect care supara ACC, intrucat acesta nu este reglementat iar de aici se pot naste abuzuri, care costa invariabil clientul. Situatia se va agrava in momentul in care Romtelecom (video ADSL) si Electrica (Internet prin retelele de joasa tensiune) vor lansa noi servicii, pe care le vor putea vinde la preturi mult mai bune pentru ca detin o buna parte din reteaua de stalpi, afirma Petric.
ANRC si MCTI au demarat insa o initiativa legislativa ce vizeaza impunerea unor reguli egale pentru toti operatorii, de acces la aceste resurse limitate.

ACC: Abonatul trebuie civilizat, iar personalul nostru - instruit

Reprezentantii Asociatiei au recunoscut, ieri, franc, faptul ca operatorii de cablu din Romania se confrunta cu o mare problema legata de personalul ce se ocupa de relatia cu clientii. "Avem practic 12.000 de angajati care au invatat meserie pe parcurs, din contactul direct cu clientii". De ce se intampla asta? Motivatiile sunt diverse, dar toate graviteaza in jurul unui cuvant magic: banii. O explicatie ceva mai "subtire" ar fi aceea ca tara noastra nu dispune de resursele educationale necesare pentru a instrui oameni in relatiile cu clientii. Explicatie ce prinde insa, intr-un fel, greutate de indata ce afli ca totul costa bani, iar banii se obtin greu in conditiile in care industria este taxata excesiv, legile sunt intr-o permanenta schimbare iar mediul economic - "coroziv".
Sustinand, astfel, ca nu e vorba de rea credinta, operatorii de cablu isi sfatuiesc clientii sa nu se mai enerveze cand le pica cablul sau li se vorbeste nepoliticos. Nu de alta, dar si cablistii isi angajeaza oamenii din "societatea respectiva, in care traim cu totii, unde nu exista o cultura" a relatiilor cu clientii. In plus, ACC crede ca "trebuie sa civilizam abonatul", ale carui interventii neautorizate la retea ar cauza... "peste 80% din defectele aparute in sistem". Abonatii sunt sfatuiti de asemenea sa nu se enerveze pentru ca remedierea defectiunilor dureaza, si aceasta pentru ca reteaua a fost facuta... doar pentru a furniza serviciul, nefiind una performanta care sa semnalizeze erorile (aceasta sarcina revenindu-le clientilor).
Iar daca tot a venit vorba de retea, trebuie sa pomenim si promisiunea cablistilor ca vor investi in calitatea retelelor, dar numai cu "viteza abonamentului", viteza ce nu se anunta a fi foarte mare, dat fiind faptul ca Romania are cele mai mici tarife la cablul TV din Europa.
Totusi, vestea buna e ca principalii operatori de cablu au hotarat sa investeasca in construirea unor centre de relatii cu clientii profesionale. Speram ca banii sa nu fie alocati nu doar pentru tehnologie, ci si pentru oameni calificati pentru asemenea posturi.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.