Regele Mihai I, declarat om de rand

O lege promovata de doua Guverne de culori diferite si adoptata de Parlament a fost declarata neconstitutionala. Curtea Constitutionala a decis, ieri, ca legea ce ii acorda Regelui Mihai 30 de milioane de euro pentru proprietatile confiscate de regimul comunist, contravine Constitutiei. Mai exact articolul 1, privind principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, articolul 16, referitor la egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice si articolul 21, privind accesul liber la justitie.
Cu alte cuvinte, Curtea a hotarat ca Regele Mihai I este un cetatean de rand si trebuie sa se adreseze justitiei ca atare, fara derogari din partea Guvernului.
Decizia nu este insa favorabila statului pentru ca proprietatile valoreaza mult mai mult. Ele vor putea fi recuperate, ne-a declarat avocatul Casei Regale, Adrian Vasiliu, pe calea normala, adica printr-o cerere de retrocedare in baza legii 10/2001.
"Aceasta cale, calea normala, e mai defavorabila statului", a opinat avocatul, care ia in considerare, in caz de verdict negativ in justitie, si apelarea la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. El a precizat ca acestea sunt opiniile sale personale, pentru ca inca nu s-a consultat cu Casa Regala.

Proiectul lui Nastase, rescris de Tariceanu

Propunerea legislativa a fost facuta anul trecut de Executivul pesedist dupa negocieri cu Regele Mihai si preluata de actuala putere. Singura modificare adusa de coalitie a fost precizarea termenului de doi ani pentru acordarea despagubirilor. Propunerea a fost votata de Parlament in iunie anul acesta, iar apoi Curtea Constitutionala a fost sesizata de 28 de parlamentari PRM si PSD.
Subiectul este unul controversat, iar dovada sta faptul ca partidele nu au avut o atitudine constanta fata de situatia juridica a averii fostului suveran.
PSD a avut o atitudine extrem de intoleranta fata de fostul monarh, mai ales in primii ani de dupa revolutie, si nici acum nu exista o unitate de opinie, dovada fiind semnaturile unor senatori PSD pe contestatia depusa la Curtea Constitutionala. Totusi, ei au fost initiatorii legii si pozitia actuala a partidului a ramas aceeasi. "Anul trecut, cand s-a luat decizia, am considerat ca este o decizie buna si ca prin aceasta hotarare facem un lucru bun", ne-a declarat purtatorul de cuvant al PSD, Cristian Diaconescu. "Sigur ca ii raman deschise caile de atac ulterioare", a mai spus oficialul pesedist, care insa nu a dorit sa comenteze posibilitatea ca fostul suveran sa obtina mai mult in justitie.
In ceea ce priveste PNL, deputatul Dragos Ujeniuc, membru al comisiei juridice a Camerei Deputatilor, crede ca intelegerea facuta cu Regele Mihai era una de "bun simt". "Omul asta, oricum am vrea sa o dam, nu este un cetatean de rand si lasa o avere care valoreaza jumatate de miliard de euro", a explicat liberalul. Pozitia partidului sau nu era insa aceeasi acum cinci ani, cand PSD a lansat prima oara propunerea unei legi speciale. "Guvernul dovedeste incalcarea principiilor democratice de egalitate in fata legii a tuturor cetatenilor tarii, indiferent de functii, grade sau ranguri", declara in 2001 Andrei Chiliman, pe atunci vicepresedinte PNL. Extrem de critic era atunci si Emil Boc, acum presedintele democratilor si partener al guvernarii actuale care a spijinit proiectul. "PD apreciaza faptul ca Legea 10/2001 trebuie aplicata in mod egal si nediscriminatoriu, iar daca regele dispune de acte de proprietate doveditoare, trebuie sa se aplice legea ca pentru oricare alt cetatean", spunea acum cinci ani Boc.

PRM: De ce sa dea o lege pentru un singur om?

Peremistii sunt insa satisfacuti de decizia Curtii. "De ce sa dea o lege pentru un singur om?", s-a intrebat senatorul Liviu Bindea, autor al contestatiei. Bindea ne-a spus ca el nu are emotii nici daca se ajunge la Strasbourg, "pentru ca daca se ajunge la CEDO, pe baza Legii 10 nu va primi nimic". Afirmatiile sale au fost intarite si de vicepresedintele Lucian Bolcas. "Avocatul Casei Regale a exprimat punctul de vedere al unui hraparet care spera sa obtina mult mai mult in defavoarea statului roman, lucru ce evident nu se va intampla", a declarat peremistul.
De acord cu decizia Curtii este si conservatorul Sergiu Andon, presedintele comisiei juridice a Camerei. "Aceste critici s-au conturat inca de la dezbaterile in comisie, insa legea a trecut ca urmare a votului politic", ne-a declarat Andon. Potrivit reprezentantului PC, care spune ca decizia nu-l surprinde, chiar ar mai fi fost un motiv de neconstitutionalitate, cel cu privire la proprietatea publica.

Ce spunea legea

Cele treizeci de milioane de euro urmau sa fie platite de statul roman in trei transe egale pe o perioada de 2 ani, plata primei transe efectuandu-se in termen de 30 de zile lucratoare de la data intrarii in vigoare a legii. Astfel, inca din luna august, fostul suveran al Romaniei, Mihai I, ar fi trebuit sa intre in posesia unei parti din suma cu care a fost despagubit de statul roman.
Respectivul act normativ mai prevede ca fostul suveran are drept de folosinta gratuita pe durata vietii, asupra Castelului Peles, Castelului Pelisor si Foisor, pe care le poate folosi pentru organizarea unor evenimente deosebite in masura in care in organizarea si desfasurarea acestora este implicat si statul roman. De asemenea, legea prevede restituirea in natura fostului suveran a imobilului Vila Cavaleri de pe Domeniul Peles si dreptul de folosinta gratuita pe durata vietii a Palatului Elisabeta din Bucuresti.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe