Funarul Bihorului

De mai bine de o jumatate de an, Oradea sta pe un butoi de pulbere din cauza comportamentului incalificabil al prefectului Ilie Bolojan (din partea PNL), transformat peste noapte intr-un adevarat Funar al Bihorului. Deciziile si declaratiile lui Bolojan sunt indreptate cu precadere impotriva democratului Petru Filip, primarul Oradei, culmea, coleg de alianta cu Bolojan. In fapt, manevrele si clinciurile prefectului blocheaza dezvoltarea unuia dintre cele mai puternice municipii din Transilvania, amenintand sa il arunce in bezna jocurilor de interese, asa cum Gheorghe Funar a facut cu Clujul timp de doisprezece ani. Mai rau este ca prefectul Aliantei se pozitioneaza tot in "structura" de putere a oamenilor de afaceri Ioan si Viorel Micula, aflati pe podiumul celor mai bogati oameni din Romania, care i-au pus la dispozitie lui Bolojan intregul arsenal media de care dispun. Si nu numai atat.
Prefect in ciuda legii
Numirea in functie a liberalului Ilie Bolojan, altminteri un obscur comerciant din localitatea Alesd, i-a surprins pe politicienii locali care se asteptau ca membrii de vaza ai PNL Bihor (Silviu Torjoc, Ioan Oprean, Valeriu Boeriu) sa ocupe aceasta functie. Din nefericire, ca si in alte dati, de la Bucuresti a fost preferat, intamplator sau nu, un om aflat in gratiile grupului de interese European Drinks, trust de companii patronat de oamenii de afaceri oradeni Ioan si Viorel Micula, locul 3 in topul celor mai bogati oameni din Romania.
Nici acest lucru nu ar fi deranjat prea tare, daca desemnarea lui Bolojan in functia de reprezentant al Guvernului in teritoriu s-ar fi facut cu respectarea prevederilor legale. Potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, cat si Legii 340/2004, privind institutia prefectului (art. 9), prefectul si subprefectul trebuie sa indeplineasca obligatoriu conditii specifice pentru ocuparea functiei publice: sa aiba studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta si o vechime in specialitatea absolvita de cinci ani, pentru prefect, respectiv trei ani, pentru subprefect, sa fi absolvit programe de formare si perfectionare in administratia publica, organizate, dupa caz, de Institutul National de Administratie (INA) sau de alte institutii specializate, din tara sau strainatate.
La capitolul "experienta" in administratie publica, Bolojan este corigent: el a activat patru ani in calitate de consilier local la Alesd si numai 7 luni in calitate de consilier judetean, in total vechimea sa reducand-se la patru ani si sapte luni batuti pe muchie in functii publice, la care adaugam si lipsa sa de studii in domeniul administratiei publice (actualul prefect urmeaza abia acum cursurile INA).
Dupa cum rezulta din propriile declaratii, Bolojan nu are nici cei cinci ani obligatorii lucrati in specialitatea pe care a absolvit-o. Intre 1994 si 2004, cu toate ca a terminat o facultate de Mecanica si una de Matematica, Bolojan a fost doar administrator al propriilor firme, aspect asupra caruia vom reveni in cele ce urmeaza.
Linsaj mediatic
Legaturile sale discrete cu Ioan si Viorel Micula au inceput sa fie evidente in momentul in care, odata numit, Bolojan a inceput sa manifeste un comportament ostil tuturor actiunilor intreprinse de Primaria Oradea, mai vechiul of al fratilor Micula, pentru care institutia a ramas mereu o reduta necucerita. Prin atitudinea sa fata de primarul democrat Petru Filip, dar si fata de Consiliul Local Oradea, Bolojan a aruncat in aer existenta Aliantei PNL-PD, facand orice dialog imposibil. Limbajul lui Bolojan, dar si actiunile sale imediate l-au pozitionat imediat pe prefect in tabara "European Drinks" care i-a pus la dispozitie intregul arsenal mass-media pentru a arunca cu noroi in institutia Primariei. Ca la un semn, ziarele, radiourile si televiziunile locale patronate de fratii Micula au inceput sa improaste pe de o parte cu critici nefondate activitatea Consiliului Local, si sa-i aduca, pe de alta parte, laude desantate prefectului, intr-un grobian linsaj mediatic.
Practica fratilor Micula nu este noua. Acum cateva luni, exasperati de murdariile si presiunile din organele de presa controlate de grupul European Drinks, liderii judeteni ai unor partide, presedintele Consiliului Judetean si primarul municipiului Oradea, i-au acuzat, intr-o scrisoare deschisa, pe Ioan si Viorel Micula de "santaj mediatic" si "presiuni politico-economice". "In ultima perioada, la diverse niveluri, s-a luat nota cu reala ingrijorare de atitudinea necooperanta si adesea vadit ostila, manifestata in structurile nou alese ale conducerii judetului de reprezentantii intereselor trustului pe care il patronati.
De asemenea, suntem profund dezamagiti de lipsa de profesionalism, precum si de caracterul tendentios si nejustificat critic al materialelor privind administratia locala aparute in presa scrisa si pe posturile de televiziune aflate in proprietatea trustului pe care il conduceti" - se spunea in amintita scrisoare. Fara a-i nominaliza, semnatarii fac referire la reprezentantii intereselor holdingului "European Drinks" din structurile Consiliului Local Oradea si ale Consiliului Judetean, directori, angajati sau "simpatizanti" ai unor firme din holdingul "European Drinks" sau ai patronilor acestora, despre care se insinueaza ca analizeaza deciziile celor doua organisme prin prisma intereselor meschine ale celor amintiti.
Au oameni peste tot
Pentru a controla cat mai multe decizii din structurile administratiei publice locale, fratii Micula si-au plantat in functii propriii angajati, folosindu-se de listele PNL sau PSD, dupa caz. La alegerile pentru Consiliul Judetean au candidat in 2004, pe listele PSD, Marioara Crisan, sef Serviciu Financiar la Transilvania General Import Export SA (TGIE), pe pozitia a treia, Ioan Cocos, gestionar la SC Stroh Transilvania, pe pozitia a saptea, si Mirel Pustan, director la Comaliment SA, pe pozitia a noua. Prin prisma faptului ca Teodor Maghiar, care se afla pe pozitia a doua a listei PSD pentru Consiliul Judetean, a renuntat la calitatea de consilier judetean, cei trei angajati ai fratilor Micula au urcat o pozitie, fiind alesi consilieri judeteni impreuna cu colegii lor angajati la firmele din trustul "European Drinks" din celelalte partide. La Partidul National Liberal Bihor, pe prima pozitie a candidat pentru Consiliul Judetean Cornel Popa, fost director general al SC Transilvania General Import - Export, trimis ulterior de fratii Micula in Parlamentul Romaniei.
Iata de ce se poate afirma fara probleme ca organizatia PNL Bihor este controlata 100% de trustul "European Drinks", caci consilierii judeteni ai acestui partid, Traian Bulzan, Adrian Domocos, Vasile Dragoi, Ioan Oprean, Viorel-Mircea Pop, Dumitru Voloseniuc si Gheorghe Craciun (fosti sau actuali angajati ai trustului) voteaza conform intereselor economice ale holdingului, si nu in interesul celor care au votat Partidul National Liberal la alegerile locale din 2004.
Aceeasi situatie o regasim si la Consiliul Local Oradea. Pe lista PSD o gasim pe Silvia Suciu, sef birou la TGIE SA, ca si pe Monica Vid, colega de serviciu cu Silvia Suciu. Alti doi salariati ai holdingului "European Drinks" au ocupat pozitii eligibile si au fost alesi pe lista PNL Bihor pentru Consiliul Local. Este vorba de Ioana Aron-Blahuta, consilier juridic la "Transilvania General Import Export" si Adrian Sere, de la aceeasi firma.
Habarnistul contestatar
Principala strategie adoptata de Bolojan pentru a se face remarcat a fost aceea de a ataca in contencios administrativ cateva dintre hotararile importante adoptate de Consiliul Local, referitoare la salubrizarea municipiului, precum si la achizitionarea unor tramvaie.
In ceea ce priveste prima hotarare trebuie remarcat faptul ca gunoiul oradenilor era colectat si transportat pana la momentul deciziei Consiliului Local intr-o groapa neecologica, o adevarata bomba cu ceas pentru sanatatea oradenilor. Noua strategie de depozitare a deseurilor a fost facuta in cadrul unui parteneriat public-privat cu firma maghiara Keviep incheiat la data de 23 decembrie 2003. Contractul de asociere dintre Primarie si firma maghiara negociata prin intermediul unei societati avocatiale din Bucuresti a fost aprobat fara probleme de legislativul local; conditiile in care acest parteneriat fusese stabilit erau mai mult decat multumitoare: in schimbul a 72 de hectare situate in Episcopia Bihor, Keviep se angaja ca, pe banii ei, sa construiasca un depozit ecologic de deseuri, iar timp de 20 de ani sa-l si administreze. Investitia la care se angaja firma era de 14 milioane de euro. Noul contract le aducea oradenilor atat avantaje, cat si dezavantaje: un tarif nou, superior celui actual, dar si un spatiu de depozitare modern, dupa modelul celor care functioneaza in lumea civilizata. Reactia celor doi operatori care se ocupau de colectarea si transportul gunoiului in groapa neecologica a fost previzibila: cele doua societati au obiectat ca pretul de operare este mare, desi, de-a lungul unui an de zile, avusesera timp destul pentru a purta negocieri cu reprezentantii Primariei. Aceste negocieri au avut loc in cele din urma, partile picand de acord asupra faptului ca, in calitate de unica autoritate responsabila cu gestiunea serviciilor publice, Consiliul Local este singura entitate care poate reglementa si controla serviciul de salubrizare. Mergand pe ideea "decat un serviciu ieftin si prost facut, mai bine unul putin mai scump, dar de calitate", operatorii au cazut de acord la un moment dat asupra unor tarife de operare. In momentul in care, la inceputul anului 2005, prima celula ecologica a intrat in functiune, una dintre societati - Urbana - a "defectat". Comportandu-se iresponsabil, managerii Urbana au inceput sa transporte gunoiul foarte departe de Oradea, in localitatea Alesd, intr-o groapa, de asemenea neecologica. Toate acestea in ciuda Hotararii de Consiliu Local care obliga in mod precis operatorii sa utilizeze noua celula ecologica abia data in functiune. In loc sa amendeze imediat atitudinea iresponsabila a societatii, prefectul Ilie Bolojan s-a raliat imediat actiunilor societatii, punand in discutie probleme de oportunitate, iar nu de legalitate, legate de acest parteneriat public-privat. Fara sa fie constient de lipsa de temeinicie a gestului sau, Bolojan i-a indemnat neoficial pe responsabilii Urbana sa dea in judecata Consiliul Local. Deocamdata, prima runda a procesului i-a fost societatii Urbana total nefavorabila.
Cei doi presedinti de complet care au judecat procesul au decis ca SC Urbana nu are dreptate sa atace pentru ilegalitate cele doua decizii ale legislativului local prin care s-a impus inchiderea vechii halde neecologice a orasului si prin care s-a pus tarif maxim pentru serviciile de salubrizare menajera la nivelul Oradei, in conditiile in care municipalitatea nu are nici un fel de relatie contactuala cu societatile de salubritate din Oradea. Acest joc de-a soarecele si pisica a continuat insa, odata cu contestarea de catre prefect in contencios administrativ a acestor hotarari, manevra care ameninta sa arunce Oradea intr-o criza fara precedent.
Deschis la capuseli
O alta initiativa aprobata de Consiliul Local Oradea, dar contestata fara motiv de prefect, a vizat imbunatatirea calitatii serviciului de transport public, parte dintr-o strategie elaborata de refacere a infrastructurii, care a insemnat de fapt o modernizare totala: reabilitarea retelei de canalizare, refacerea cailor de rulare, imbunatatirea parcului auto cu 30 de autobuze noi. Pentru desavarsirea strategiei, reprezentantii Consiliului Local au decis achizitionarea a 23 de garnituri de tramvaie moderne de la Regia de Transport din Berlin, decizie care a starnit o reactie vehementa din partea lui Ilie Bolojan.
In fapt, responsabili ai regiei de transport si ai Consiliului Local din Oradea au vizitat mai multe regii similare din Occident, pentru a depista oportunitati de achizitionare a unor tramvaie care sa corespunda din punct de vedere tehnic cu liniile din municipiu, dar cu dotari la nivel european. Cele mai bune garnituri au fost depistate la Regia de Transport din Berlin, ai carei manageri au fost de acord sa disloce 23 de tramvaie din cele peste 400 pe care le utilizeaza astazi, dar numai la un pret de 115 mii de euro bucata, ceea ce ar fi insemnat un efort financiar de peste 2,5 milioane de euro pentru Oradea. In urma unor negocieri indelungate, responsabilii oradeni au reusit sa coboare nesperat pretul la circa 65 de mii de euro, facand o economie de peste un milion de euro, in conditiile in care tramvaiele nemtesti dispuneau si de un echipament de recuperare a curentului electric, avand un consum redus cu 30 la suta, calitate ce amortiza investitia in decurs de 9-10 ani de la exploatare si care, astfel, permitea regiei de transport oradene sa nu mai mareasca deloc tariful de transport!
Asa cum spuneam, desi Consiliul Local Oradea a aprobat achizitionarea acestor garnituri, prefectul Ilie Bolojan a contestat imediat hotararea, sustinand ca o asemenea achizitie trebuia sa fie facuta prin licitatie publica, fara sa inteleaga ca, la un asemenea nivel, orice licitatie publica ar fi generat aparitia unor intermediari/capuse care ar fi avut posibilitatea de a baga in buzunar pe baza de comision sute de mii de euro nemunciti.
Bolojan insista asupra legalitatii actelor adoptate de Consiliul Local Oradea si pozeaza in aparatorul unei ordini legale pe care multi specialisti in administratie publica o considera contraproductiva. Caci legea achizitiilor publice impusa administratiei locale, bazata pe oferta de pret cea mai scazuta, se transforma de multe ori si in oferta calitativa cea mai scazuta, un lucru cat se poate de daunator la modul in care este cheltuit banul public. In cazul haldei de gunoi, ia apararea unui prestator de servicii care doreste sa practice tarife pentru populatie aproape duble fata de cele maximale dorite de municipalitate. Or, in acest caz, este evident ca aparand asa-zisa ordine legala, Bolojan nu ia in considerare interesul cetateanului: accesul la servicii publice de calitate la un pret cat mai mic si care sa-i afecteze cat mai putin buzunarele.
Mai mult decat atat, prefectul face si jocul unor grupuri de interese direct implicate in ambele probleme: intermediarii care doresc sa capuseze bugetul local prin organizarea unei licitatii internationale pentru achizitionarea de tramvaie si holdingul fratilor Micula care vor sa puna mana pe serviciul de salubritate al orasului.
Datorii disparute subit
Prefectul Ilie Bolojan este implicat si in afaceri detinand doua societati din domeniul comertului. Ciudat este faptul ca la finele anului trecut, conform statisticilor Ministerului Finantelor, firmele patronate de Bolojan, SC Campus si Campus Com SRL acumulau datorii la bugetul de stat de circa 1,5 miliarde lei. Anul acesta, brusc, cele doua societati au disparut de pe "lista datornicilor", in conditiile in care afacerile prefectului nu au avut o evolutie spectaculoasa. De unde a avut Bolojan banii necesari, peste un miliard si jumatate, pentru a-si plati intr-un timp record datoria la stat, de vreme ce in declaratia de interese sustine ca el si sotia sa, Florentina, nu incaseaza impreuna mai mult de 67,2 milioane lei pe an, adica putin peste 5 milioane lunar? Prefectul ar trebui astfel sa ofere explicatii opiniei publice vizavi de acuzatia ca la mijloc s-ar afla controversatii magnati Ioan si Viorel Micula care ar fi platit datoriile acumulate de societatile lui Bolojan, cumparandu-i astfel bunavointa.

---

Despre autor: