Fortele ruse "de mentinere a pacii" vor ramane in regiunea separatista transnistreana pana la adoptarea unei decizii politice de schimbare a statutului lor, a declarat ieri ministrul rus al Apararii, Serghei Ivanov, citat la Chisinau de Basa-press. D
Fortele ruse "de mentinere a pacii" vor ramane in regiunea separatista transnistreana pana la adoptarea unei decizii politice de schimbare a statutului lor, a declarat ieri ministrul rus al Apararii, Serghei Ivanov, citat la Chisinau de Basa-press. Declaratia ministrul rus cade dur asupra Moldovei chiar in pline negocieri asupra Transnistriei, desfasurate pentru prima data, la Chisinau si Tiraspol, intr-un format care include, cu statut de observator UE si SUA, pe langa Rusia, Ucraina, Moldova, Transnistria si OSCE. Participantii la aceste tratative au preferat insa sa nu-si mediatizeze eforturile, singura informatie fiind legata de posibilitatea semnarii unui set de documente, la finalul reuniunii. Valeri Nesteruskin, ambasadorul cu misiuni speciale al Rusiei, a declarat totusi pentru presa ca atmosfera "a fost tensionata", iar planul Moscovei nu a fost pus in discutie, deoarece "partile nu sunt pregatite pentru un dialog serios".
Trimisul UE, Adrian Jaacobovits de Szeged, care ar reprezenta si Romania, a surprins joi ziaristii de aici cu o declaratie cel putin ciudata, care a lasat perplecsi specialistii spatiului: "Sunt bucuros ca noi participam ca negociatori cu drepturi depline. Desigur, noi nu avem drept de vot, dar oricum nu se voteaza. Sper ca maine vor fi semnate unele acorduri, dar inca nu s-a decis". Uniunea Europeana, ca si Statele Unite, au fost acceptate doar cu statut de observatori, nicidecum cu "drepturi depline" sau "negociatori".
Ungureanu la "moldoveni"
Ieri, la Chisinau, s-a aflat si ministrul Afacerilor Externe, Mihai-Razvan Ungureanu, prezent insa la cea de-a XIII-a reuniune a Consiliului Ministrilor Afacerilor Externe din statele membre ale Organizatiei Cooperarii Economice a Marii Negre (OCEMN), unde Romania a preluat presedintia rotativa a organizatiei de la Moldova. Minmistrul roman s-a intalnit si cu premierul Vasile Tarlev cu care a discutat, printre altele, despre situatia impunerii de vize cetatenilor Republicii Moldova. Presedintele Traian Basescu a declarat in Marea Britanie, unde s-a aflat la summitul informal al UE, ca aceasta situatie are nevoie de o rezolvare speciala, pentru a nu deveni "un calvar" pentru romanii de peste Prut. Asociatia Civic Media impreuna cu mai multe organizatii ale societatii civile si-a propus sa declanseze o dezbatere nationala asupra acestui subiect sensibil, mai multe conferinte urmand sa fie organizate la Bucuresti saptamana viitoare.
Romania, membra NATO marcata de timiditate
Romania nu are nici un motiv sa nu participe la negocierile pentru rezolvarea conflictului transnistrean in calitate de membru deplin, a sustinut, ieri, analistul Vladimir Socor, in cadrul conferintei internationale "Perspectivele si riscurile pentru Moldova in contextul vecinatatii NATO", desfasurata la Chisinau. Conferinta, organizata cu sprijinul Consiliului Europei si al German Marshall Fund a beneficiat de prezenta mai multor organizatii, precum Institutul European de Studii Politice din Moldova, Institutul pentru Dezvoltare si Initiative Sociale Chisinau, Casa NATO, Bucuresti.
In cadrul acestei conferinte, analistul Vladimir Socor de la Wall Street Journal Europe a sustinut o ampla prezentare privind situatia din regiune in cadrul careia a sustinut ca Romania ar trebui sa devina un membru deplin in cadrul negocierilor pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Vladimir Socor a apreciat ca Romania, in calitate de membru NATO, reprezinta principalul punct de contact al Occidentului pentru aceasta regiune. In acelasi timp, fiind membra a NATO, Romania beneficiaza de o suma de instrumente in promovarea stabilitatii in regiune, instrumente care pana acum au ramas partial nefolosite. In opinia lui Vladimir Socor, Romania lasa o impresie de autoinhibare in ceea ce priveste tratarea problemelor de securitate regionala si in jucarea unui rol activ in zona imediat apropiata.
Referindu-se la retragerea Romaniei din formatul de negocieri si argumentul conform caruia in urma acestei retrageri nu mai merita sa participe la dezamorsarea conflictului, Vladimir Socor a subliniat faptul ca Romania nu s-a retras formal din formatul de negocieri din 1992, ci a devenit inactiva. Ulterior, Rusia a distrus acel format de negocieri, creand mai apoi o noua varianta in care a invitat Ucraina in 1997. In acest sens, Vladimir Socor sustine ca nu exista absolut nici o justificare pentru a lasa Romania in afara unor negocieri care privesc arealul imediat de securitate.
Planul OSCE si cartea rusa
Vladimir Socor a reamintit de existenta planului OSCE de demilitarizare a Transnistriei, subliniind dezavantajele pe care le prezinta acest plan. Creat in 2004 de Rusia, planul a fost reactivat de presedintia slovena a OSCE, Dmitri Rupel declarandu-si sustinerea pentru aceasta varianta de demilitarizare a regiunii. Planul rusesc transmis prin intermediul OSCE ar fi fost transmis in urma cu doua saptamani Ministerului Apararii de la Chisinau, insa nu a existat nici o reactie oficiala pana in prezent. Vladimir Socor a apreciat ca planul OSCE de demilitarizare este incompatibil cu interesele Republicii Moldova deoarece prevede o recunoastere a existentei armatei transnistrene care este pusa pe picior de egalitate cu armata Republicii Moldova. In planul amintit se prevede reducerea treptata a acestor forte militare pana la disparitia lor pana in anul 2010. Din pacate acest plan nu spune nimic de trupele ruse din regiune, acestea urmand sa ramana singurele forte armate, preluand practic controlul zonei.
Planul rus transmis prin intermediul OSCE prevede si o serie de mecanisme de inspectie a zonelor considerate a fi suspecte de activitati ilegale in ceea ce priveste producerea si traficul de armament. Aceste inspectii se rezuma de fapt la simple intalniri cu reprezentantii respectivelor institutii si, inca o data, trece cu vederea trupele rusesti din zona. In opinia lui Vladimir Socor acceptarea si aplicarea acestui plan de catre autoritatile de la Chisinau nu ar face decat sa distruga orice cooperare a Republicii Moldova cu NATO.
Mai mult decat atat, prezenta OSCE in cadrul negocierilor pentru dezamorsarea crizei transnistrene se datoreaza in exclusivitate bunavointei Federatiei Ruse, care de cele mai multe ori ameninta cu blocarea activitatii acestui for prin sabotarea bugetului sau. In opinia lui Vladimir Socor, OSCE nu poate indeplini decat un numar restrans de sarcini tehnice in cadrul negocierilor asupra problemei transnistrene, bineinteles cu acceptul Rusiei.
Implicarea civila a UE
In acest context, Vladimir Socor a reamintit ideea din 2003 a lui Javier Solana, seful diplomatiei europene, de implicare a comunitatii in rezolvarea problemei transnistrene prin trimiterea unui contingent civil de mentinere a pacii. O astfel de solutie ar elimina orice fel de suspiciune, demilitarizarea totala a fasiei transnistrene si preluarea controlului de catre o misiune civila de mentinere a pacii care sa contina o forta de politie si sa preia atributii administrative si judecatoresti. Initiativa din 2003 a lui Javier Solana a fost blocata prin intarzieri si tergiversari de lipsa de initiativa a marilor actori europeni. Vladimir Socor a apreciat ca punerea in practica a ideii Solana s-ar putea dovedi a fi cea mai buna demonstratie practica a ceea ce inseamna politica externa si de securitate a Uniunii Europene. In plus, Uniunea Europeana este cea mai calificata institutie europeana pentru a interveni in acest mod intr-o zona de conflict.
Ucraina, NATO si Transnistria
Jocul politic dintre Ucraina si NATO poate fi puternic influentat de problema transnistreana, a mai apreciat analistul Vladimir Socor. In primul rand, inca din timpul administratiei Kucima, Ucraina si-a manifestat dorinta de a adera la structura de securitate atlantica, aceasta directie fiind sustinuta in continuare de actuala administratie de la Kiev. Insa in ultima perioada, Ucraina a intreprins o serie de pasi care nu corespund cu dorinta sa de a adera la Alianta Nord-Atlantica. In primul rand, este vorba de asa-numitul plan Iuscenko pentru rezolvarea problemei transnistrene, plan alcatuit de Dmitri Porosenko, fostul sef al administratiei prezidentiale de la Kiev, plan care seamana pana aproape de identificare cu memorandumul Kozak, atat in ceea ce priveste forma cat si efectele. Conform memorandumului Kozak, Transnistria urma sa fie recunoscuta ca subiect de drept international pana la sfarsitul anului 2005, ceea ce corespunde cu intentia planului Porosenko de a garanta recunoasterea regimului de la Tiraspol prin intermediul organizarii unor alegeri la sfarsitul acestui an.
In ceea ce priveste relatia Ucrainei cu NATO din perspectiva Republicii Moldova, Kievul nu ar mai trebui sa atenteze la integritatea statului moldovean prin desfasurarea de negocieri secrete cu Federatia Rusa, a mai apreciat analistul Vladimir Socor.
Moldova impreuna cu Romania pentru Marea Neagra
Regiunea extinsa a Marii Negre reprezinta un punct deosebit de important pentru NATO si Uniunea Europeana, a mai aratat Vladimir Socor. Zona pontica urmeaza sa devina un pivot al tuturor strategiilor euro-atlantice, iar pentru Republica Moldova nu s-ar putea dovedi decat extrem de folositor sa devina o parte a strategiei pentru Marea Neagra. In acest sens, cea mai buna tactica pentru Republica Moldova nu poate fi decat sa se asocieze cu Romania in acest domeniu.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.