De 14 ani se framanta o Lege a Cultelor, care, in sfarsit, a ajuns in stadiul de proiect ("Lege privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor"), urmand sa treaca prin Parlament. In acest proiect, Biserica Ortodoxa Romana, desi insumeaz
De 14 ani se framanta o Lege a Cultelor, care, in sfarsit, a ajuns in stadiul de proiect ("Lege privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor"), urmand sa treaca prin Parlament. In acest proiect, Biserica Ortodoxa Romana, desi insumeaza procentual peste 86% din credinciosi, si nu 69%, ca in 1923, nu mai este mentionata cu titlul de "dominanta" sau "majoritara", cum era definita in Constitutia promulgata in acelasi an. Intrucat caracterul national al Bisericii Ortodoxe constituie o realitate si o evidenta, Sinodul nu a facut caz de acest lucru si, dupa ce a formulat cateva amendamente, care tin mai mult de limpezime si de proprietatea termenilor, si-a pus semnatura pe text.
Textul subscris de Sinod prevedea salarizarea personalului clerical de catre stat si sprijinul acestuia pentru retribuirea personalului neclerical. Catre sfarsitul lunii august - surpriza - eparhiile noastre primesc o adresa prin care li se cerea sa inainteze o lista cu 10% din numarul parohiilor sarace (mediul rural), ai caror preoti ar fi indreptatiti sa primeasca din partea statului un "ajutor salarial". Primul care s-a sesizat - ca intotdeauna - de aceasta anomalie a fost Inalt Prea Sfintitul Bartolomeu, Arhiepiscopul Clujului, care se adreseaza in acest sens Secretariatului de Stat pentru Culte, printr-o adresa la care nu a primit nici un raspuns. Asadar, statul nu isi tine cuvantul, iar prevederea nou introdusa (strecurata) in proiectul de lege este regresiva in raport cu Legea 142 din 1999, care precizeaza la Articolul 1: "Statul roman sprijina cultele religioase, recunoscute potrivit legii,, pentru salarizarea clerului de la bugetul de Stat, la cererea acestora". Pe de alta parte, e de neconceput ca, printr-o dispozitie ministeriala, o lege sa fie aplicata in faza de proiect. In memoriul sau catre ministrul Cultelor, Arhiepiscopul Clujului face si aceasta pertinenta observatie: "In alta ordine de idei, recenta dispozitie ministeriala (dupa toate aparentele, cu caracter de urgenta) ne-ar pune in situatia de a accepta tacit Articolul 10 dintr-un proiect legislativ care-si propune sa fie aplicat fara consultarea noastra prealabila si cu mult inainte ca el sa fi devenit lege prin votul Parlamentului, promulgarea de catre presedinte si publicarea lui in Monitorul Oficial." Aceasta "tehnica" a Ocarmuirii nu ne mira: la fel au procedat liberalii, in interbelic, cu Concordatul. In sfarsit, Arhiepiscopul Bartolomeu ii aminteste ministrului cum sunau doua alineate din proiectul Legii Cultelor formulat initial: Art. 7 (1): "Statul roman recunoaste cultelor rolul spiritual, educational, cultural si de parteneri sociali, precum si statutul acestora de factori ai pacii sociale". Art. 10 (2): "Statul salarizeaza personalul clerical si sustine prin contributii personalul neclerical apartinand cultelor recunoscute; numarul de posturi salarizate si sustinute pentru fiecare cult se stabileste cu respectarea principiului proportionalitatii."
Patriarhul Teoctist si-a asumat, joia trecuta, la sedinta de toamna a Sinodului, dimpreuna cu Soborul, punctul de vedere al formularii initiale din proiectul Legii Cultelor. Biserica Ortodoxa Romana isi va retrage semnatura de pe noua si masluita formulare, daca Ocarmuirea nu va reveni la textul initial. Ani de zile am crezut ca PSD-ul, ca partid de stanga si prin natura ideologiei, este rauvoitor Bisericii nationale. Ceea ce putem vedea cu ochiul liber este ca adversarii acestui partid nu sunt cu nimic mai buni, chiar daca se inghesuie pe la praznicele de la Iasi ori de la Nicula, unde dupa legile pe care le mitocosesc risca - in viitor - sa le rupa credinciosii picioarele.
Mii de preoti din Romania nu isi iau salariul integral, deoarece parohiile lor nu pot acoperi procentele care despart suma acordata de stat de suma totala. De aceea, Sinodul a propus un salariu minim pe economie, pentru preoti, urmand ca acesta sa urce, cu vremea, la suma primita de un cadru didactic. Un preot cu peste 20 de ani vechime are azi, pe hartie, o leafa de cinci milioane de lei, pe care multi clerici nu o primesc intreaga. Majoritatea parohiilor noastre sunt la tara, in sate si catune, unde e saracie. Originea salariilor preotesti se afla in exproprierile lui Cuza, care au spoliat Biserica si constituiau o compensatie pe care statul trebuia s-o acorde clerului in veci. De aceea, chiar si comunistii au platit aceste salarii pana in 1959. Astazi, Bisericii nici nu i se restituie proprietatile - de catre o stapanire care face apologia proprietatii private -, nici nu-i sunt salarizati clericii. Ocarmuirea actuala sta ca dracul pe comoara. Pana la viitoarele alegeri.

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.