Trafic de copii prin adoptii internationale

Autoritatile romane trebuie sa clarifice doua posibile cazuri de trafic de copii prin intermediul adoptiilor internationale. Procurorul general al Romaniei, Ilie Botos (foto), a fost sesizat de catre Oficiul Roman pentru Adoptii (ORA) in legatura cu un posibil trafic de copii in doua cazuri de adoptie internationala, in care copii ce figureaza ca adoptati sunt in tara, in locul lor fiind trimisi alti minori. ORA cere declansarea de cercetari pentru trafic de copii si identificarea vinovatilor pentru generarea acestor situatii, care ar putea avea consecinte grave pentru copiii care au fost trimisi in strainatate. Sesizarea ORA, inregistrata la Ministerul Public, vizeaza cazurile Marianei F. si al lui Silviu T. In locul Marianei ar fi plecat in Statele Unite o alta fata, la familia care obtinuse de la magistratii romani actele de adoptie internationala, celalalt caz fiind unul similar, dar cu destinatia Italia.
In primul caz, este vorba despre o fata nascuta la Oltenita, in 1986 si adoptata in 1991, de o familie de americani. Ea figureaza in evidente ca plecata din tara, desi locuieste in judetul Ilfov. "Banuim ca in locul ei a plecat altcineva in SUA. Nu avem date certe daca familia aceea are un alt copil, pentru ca nu avem inca un raspuns de acolo", a declarat secretarul de stat Theodora Bertzi, seful ORA, citat de Mediafax. In al doilea caz, adoptia a avut loc in 1994, fiind vorba despre un copil nascut in 1990. Baiatul este in tara si a stat tot timpul la bunici, insa nu se stie inca cine si cum a plecat in Italia folosind actele lui.
Este posibil sa mai existe asemenea cazuri
Seful Oficiului Roman pentru Adoptii afirma ca este foarte dificil de luat o decizie in acest caz, astfel incat nici unul din minorii implicati in adoptie sa nu aiba de suferit. "Daca am desface adoptia acestui copil, cea din strainatate nu ar mai avea temei legal, iar minorul de acolo ar trebui adus inapoi in Romania. Trebuie sa gasim insa o solutie fara sa afectam copilul aflat in familia adoptiva, care a aflat care este situatia si vrea sa pastreze copilul", a mai spus Bertzi. Aparent, intre cele doua cazuri nu exista nici o legatura.
Pana in 1996, adoptiile internationale erau realizate direct din familie, cu acordul primariilor si apoi al instantei. In primii ani de dupa 1990 nu a existat o evidenta a adoptiilor, fapt care se incearca acum, prin constituirea Registrului National de Adoptii. "Este posibil sa mai existe cazuri, de care nu stim si nu avem cum sa aflam, pentru ca, daca acei copii care au fost scriptic adoptati au ramas in familia naturala, aflam despre ei abia cand vin sa ceara un act de identitate - pasaport, carte de identitate ori un duplicat dupa actul de nastere", a spus secretarul de stat Theodora Bertzi.
Ampla ancheta
Adoptiile internationale au fost mult timp o problema pentru Romania, atragand chiar avertismente potrivit carora perpetuarea anumitor proceduri si lipsa unei reforme reale a sistemului de protectie a copilului ar putea periclita aderarea Romaniei la UE. Anul trecut a fost declansata o ampla ancheta privind adoptiile internationale, dosarele penale privind aceste cazuri solutionate fiind verificate de procurorii inspectori ai Ministerului Public. Au fost luate la verificat toate dosarele penale din ultimii zece ani, respectiv 150 de cazuri rezolvate de procurori, in care au fost trimisi in judecata peste 20 de inculpati. Potrivit legislatiei adoptate in 1997, un copil putea fi adoptat de o familie straina dupa ce Comitetul Roman pentru Adoptii (CRA) incerca fara succes, timp de sase luni, sa-l incredinteze unei familii romane. In baza acestei legi, fundatiile primeau copii adoptabili in raport cu sumele introduse in sistem. Astfel, cu cat aducea mai multi bani, cu atat mai multi copii primea o fundatie, de unde si acuzatiile de vanzare a minorilor. Adoptiile internationale au continuat timp de cativa ani conform legislatiei din 1997, atragand numeroase critici potrivit carora autoritatile romane incurajau "comertul cu copii". La mijlocul lui 2001, sistemul de punctaj in baza caruia fundatiile primeau repartitiile pentru copii a fost revocat, iar cateva luni mai tarziu a fost sistata si primirea unor noi cereri de adoptie internationala.
Adoptii ilegale
Anul trecut, Parchetul constituia un dosar avand ca obiect verificarea unor fapte de coruptie ce ar fi fost comise in contextul incuviintarii unor adoptii internationale. Dosarul s-a constituit in baza sesizarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie, inregistrata in 16 februarie 2004. In acest caz, procurorii au solicitat o serie de documente de la directiile judetene de protectie a drepturilor copilului si informatii de la structuri ale statului cu atributii in domeniu. Au fost audiate mai multe persoane, inclusiv notari, asistenti sociali si conducerile unor centre de plasament sau directii judetene de profil. Intre timp, adoptiile internationale s-au reluat, incepand cu 1 ianuarie 2005, data la care a intrat in vigoare noua lege in domeniu - mult mai restrictiva decat precedenta - si si-a intrat in atributii Oficiul Roman pentru Adoptii (ORA), singurul abilitat sa coordoneze procedurile in acest sens. Legea 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei aduce reglementarile necesare pentru reluarea adoptiilor internationale dupa o suspendare de peste trei ani, dar accepta ca adoptatori din strainatate doar rude de gradul doi ale copiilor. In plus, apar restrictii referitoare si la varsta copiilor adoptabili si la factorii care se pot implica in acest proces, fundatiile fiind excluse total din derularea procedurilor de adoptie.

---

Despre autor: