"Investitorul strategic" de la ARO - un tepar

Curtea de Conturi a intocmit rapoartele privind procesul de privatizare a societatilor Rafo Onesti si ARO Campulung si le-a trimis catre Parchetul si Departamentul National Anticoruptie (DNA). Exista, insa, o problema: rapoartele Curtii de Conturi plaseaza vina exclusiv asupra cumparatorilor, incercand sa "spele" fosta Autoritate pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS, actuala Autoritate de Valorificare a Activelor Statului - AVAS) de orice vina.
Sa nu uitam ca aceasta autoritate avea datoria sa verifice bonitatea cumparatorilor, iar daca presa centrala a aflat, intr-o singura zi, ca firma care a cumparat ARO, spre exemplu, nu este altceva decat o microintreprindere pusa pe "tepe", consideram ca era cu atat mai usor de aflat aceasta informatie pentru autoritatile platite din bani publici tocmai ca sa faca acest lucru.
Responsabilii din cadrul APAPS ar trebui sa plateasca pentru teapa de la ARO, cot la cot cu "investitorul strategic".
ARO Campulug avea, in momentul privatizarii, un capital social de 264 miliarde de lei divizat in 10.562.666 de actiuni cu o valoare nominala de 25.000 lei pe actiune.
Din total, APAPS detinea 7.256.816 actiuni, adica 68,7% din capitalul social. ARO nu avea lichiditati si nici comenzi, astfel ca a cumulat datorii mari la furnizorii de materiale si la bugetul public, sustine raportul Curtii de Conturi. Acest lucru a scazut interesul potentialilor cumparatori.
Cu datorii de 1.629 miliarde de lei vechi, ARO Campulung nu a mai fost atractiva pentru investitori. APAPS a declansat vanzarea pachetului de actiuni in 2002, dar procesul a fost reluat de trei ori deoarece nu au fost depuse oferte de cumparare.
Dupa anuntul de vanzare din 11-14 august 2003, a venit o singura oferta: firma Cross Lander USA Inc., ce a oferit pretul total de 150.230 dolari.
Aceasta a promis investitii de 11,9 milioane dolari pentru modernizarea tehnologiilor si produselor timp de 5 ani (1,5 milioane in primul an), 600.000 dolari investitii pentru protectia mediului si 3 milioane de dolari capital de lucru pentru plata unor datorii fata de banci, furnizori etc.
Potrivit raportului, Cross Lander USA Inc. a incalcat interdictia de vanzare a activelor firmei din Campulung, obligatia privind lansarea unui nou model de autovehicul si nu a respectat investitiile asumate. Nu exista nici o legatura intre firma Cross Lander of North America si firma Cross Lander USA Inc., ce a provenit din firma Lacaro Auto Distributiors Inc., cu sediul in Florida si autorizata sa desfasoare activitati comerciale in statul Florida. In plus, bilantul contabil prezentat la APAPS nu a fost avizat de Fiscul din USA si nici autentificat de un notariat.

Privatizarea RAFO nu este "o reusita" a APAPS

Rafo Onesti avea un capital de 207,6 miliarde de lei, din care statul roman detinea 59,9%. A venit o singura oferta, de la grupul de firme SC. Imperial Oil SA Bacau si Canyon Servicios Lda (Portugalia). Pretul pentru actiuni a fost de 1,5 milioane dolari, de achitat integral, in 60 de zile.
Cumparatorul se angaja la investitii tehnologice de 63,3 milioane dolari si investitii in mediu de 16,9 milioane dolari, in urmatorii cinci ani.
Nu a reusit decat 2,47 milioane de dolari - investitii tehnologice. Astfel, Balkan Petroleum Ltd. a reusit sa achite diferenta de 1,3 milioane dolari si 692.000 pentru investitii in mediu. Balkan Petroleum a achizitionat 48,9% din SC Rafo Onesti SA, insa fara a depune toate documentele solicitate. Ulterior, a preluat intregul pachet de actiuni platind 350.000 dolari. "La Rafo s-a facut o conversie in actiuni de peste 3.600 de miliarde de lei vechi, iar Parchetul trebuie sa faca investigatii amanuntite si privind aceasta operatiune", a afirmat Paul Miercan, consilier la Curtea de Conturi. Cu toate acestea, raportul Curtii de Conturi considera privatizarea Rafo drept "o reusita ".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe