Monica Tatoiu, anuntand decizia firmei Oriflame de a nu mai investi in Romania, ci in Rusia, a reusit sa demonteze veridicitatea Tezei de la Snagov, enuntata, in septembrie, de Calin Popescu Tariceanu. Atunci, la reuniunea consultativa cu partenerii
Monica Tatoiu, anuntand decizia firmei Oriflame de a nu mai investi in Romania, ci in Rusia, a reusit sa demonteze veridicitatea Tezei de la Snagov, enuntata, in septembrie, de Calin Popescu Tariceanu. Atunci, la reuniunea consultativa cu partenerii sociali, premierul chiar credea cand declara: "Este nevoie sa lansam o serie de politici economice viabile in domeniul social si, pentru aceasta, Guvernul are nevoie de venituri sigure. Pentru a pune in miscare economia, pentru a genera aceste venituri, avem nevoie de un cadru fiscal stabil, care sa le permita companiilor romanesti si straine sa-si faca planuri de afaceri pe mai multi ani si care sa le confere confortul necesar pentru a realiza". Insa practica bate teoria si din tot ce s-a promis la Snagov nu s-a realizat decat "Codul lui Vladescu", adica o fiscalitate ce asigura o constanta in modificare. De altfel, chiar la instalare, ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, era sincer, sustinand ca doreste sa "bulverseze" mediul de afaceri pentru... a diminua economia subterana. Si s-a tinut de cuvant elaborand un Cod fiscal plin de variabile, numai "bun" pentru ca "firmele romanesti si straine sa-si faca planuri de afaceri pe mai multi ani" - asa cum cerea primul-ministru. Degeaba au protestat partenerii sociali, multi prezenti si la Snagov, pentru situatia actuala, caci nimic nu s-a schimbat, si nici nu se vad sanse de schimbare. Iar rezultatele se vad.
Oriflame, reclamand "aberatiile" fiscale, a hotarat sa vanda terenul pe care urma sa construiasca o fabrica in Romania. Astfel, investitia de 50 de milioane de euro a fost mutata, cu consecintele de rigoare in Rusia. Daca acesta ar fi un caz izolat, cauzat de faptul ca actionarii s-ar fi trezit cu fata la cearceaf, poate ca subiectul nu merita atata atentie. Dar numai in acest an Romania a mai pierdut proiecte investitionale de 143 de milioane de euro. Firma franceza a preferat Clujului orasul bulgar Ruse pentru constructia unei unitati de productie cu un buget de 120 de milioane de euro. Comuna ilfoveana Dragomiresti a pierdut si ea o investitie de 23 de milioane de euro, reprezentantii companiei ElcoBrandt facandu-si imediat bagajele cu destinatia Polonia, exasperati de indiferenta cu care au fost tratati de autoritatile locale. Aceste cazuri sunt elocvente pentru modul in care intelegem sa promovam investitiile straine in Romania, mai ales cele de tip green-field.
In rest, ne putem lauda cu cifre care nu ne ajuta la nimic cu exceptia impresiei artistice. Anul trecut, volumul investitiilor straine directe a fost de patru miliarde de euro, suma care a propulsat Romania pe primul loc in regiune la acest capitol. Cu o precizare - din aceasta suma, 1,5 miliarde de euro reprezinta incasarile din privatizarea Petrom.
Pentru acest an previziunile sunt tot cam la nivelul investitiilor din 2004. Da, dar aici au fost luate in calcul sumele din privatizarea BCR (undeva la 3 miliarde de euro) si din vanzarea CEC. Si cu aceste privatizari cam terminam de vandut "mobila din casa" si va trebui sa ne bazam pe investitiile de la zero si sa nu mai luam in calcul banii intrati in tara de la "capsunari".
Oricum, acestia din urma si nu putini, peste 3 miliarde de euro anual, nu se regasesc in nici o investitie, ci doar in consum.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.