Presa si banii

Jurnalistii balcanici sunt oameni veseli. De tot soiul: mai mici - mai mari, mai grasi - mai slabi. Insa au o problema comuna: sunt suparati pe corporatiile germane de presa care le suprima libertatea de exprimare. Nu, nu-i calca nimeni pe mana, nu le scoate nimeni calculatoarele din priza, nu scriu articole la comanda cu pistolul la tampla. Nu. Li se maresc salariile in schimbul urmarii unei politici editoriale orientate catre un castig rapid - si cat mai mare daca se poate. In Serbia nu mai exista ceea ce se numeste "presa de calitate" - doar tabloide, ziare de bulevard. Cu stiri vesele de altfel, insa total irelevante pentru adevaratele probleme ale regiunii: cu ce implanturi si-a mai imbunatatit nurii cine stie ce fatuca, ultimul film explicit al ultimei starlete aparute pe firmament. "Tabloidizarea" presei balcanice. Se mai duc ici-colo lupte, insa pana la urma capitalul invinge.
O intrebare dificila este: cine sunt adevaratii proprietari ai presei? O dezbatere a jurnalistilor din Est a aratat ca exista trei categorii de proprietari in regiune: oameni de afaceri, politicieni si servicii secrete. Nu asta ar fi problema cea mare, ci faptul ca aceste categorii se amesteca si se intrepatrund intr-o serparie fara cap si fara coada. Investitiile straine nu sunt o solutie, cel putin nu in Europa de sud-est, unde companiile straine creeaza monopoluri si scad calitatea presei.
Presa nu e o inventie a epocii moderne. Este o chestiune mai veche - orice comunitate umana are nevoie de comunicare de ansamblu, o comunicare generala pentru toti membrii sai. Orasele medievale sasesti din Transilvania rezolvasera aceasta problema dupa un model importat. De cate ori senatul orasului se reunea pentru a lua o decizie de importanta vitala pentru comunitate, sefii de strada erau cei care aduceau stirile oficiale orasenilor. In Brasov, istoria oficiala a orasului era scrisa pe peretii interiori ai Bisericii Negre. Dintotdeauna a existat tendinta de a controla informatiile transmise populatiei. Iar populatia a incercat dintotdeauna sa iasa de sub acest control. La Roma au aparut in Evul Mediu primele manifestari ale presei independente: asa numitele pasquille, biletele scrise de mana, lipite pe statui sau imprastiate pe strazi. De cele mai multe ori scrise in versuri, pasquille transmiteau populatiei mesajul corect, ori de cate ori oficialitatile incercau sa manipuleze realitatea - o metoda aplicata si in Transilvania. O alta varianta de "jurnalism independent" era constituita de inscrisurile pe peretii cladirilor oficiale. Metode vechi, aplicate cu succes si in secolul al XX-lea - zavera din decembrie 1989 a beneficiat din plin de aceste metode de comunicare - cel putin pana la ocuparea televiziunii.
Importul de civilizatie germana din Evul Mediu nu mai este valabil in ziua de azi. Mass-media din Europa de sud-est este majoritar detinuta de companii germane: in Bulgaria WAZ, Ungaria - Bertelsmann, Axel Springer, WAZ; Macedonia - WAZ; Muntenegru - WAZ; Romania - Ringier, WAZ, Axel SPringer; Serbia - WAZ, Bertelsmann, Ringier, Slovenia - Burda, Styria Verlag. Intrebarea pusa de mai multi jurnalisti din regiune: de ce aceste mari companii nu fac in Europa de sud-est ceea ce fac la ele acasa? De ce transforma (treptat si cu o mana de fier invelita in catifea) presa politica in presa bulevardiera? Si in Germania, Austria sau Elvetia exista tabloide, insa exista in continuare presa de calitate. Ba mai mult decat atat, ar fi ceva inimaginabil ca o companie straina sa vina, sa cumpere Frankfurter Allgemeine Zeitung si dupa cateva saptamani sa impuna - din ratiuni economice, la solicitarea cititorilor si a departamentului de marketing, bineinteles - o rubrica concurs gen "Cea Mai Frumoasa Femeie Manager Goala".
Dimpotriva, in Austria statul acorda subventii principalelor cotidiane politice "Die Presse" si "Der Standart", evitand preluarea lor pe motive economice. Insa, pentru o astfel de solutie, este nevoie de o democratie stabila. Iar cetatenii cu o cultura civica formata de tabloidele din Europa de sud-est nu prezinta garantii in aceasta directie.

---

Despre autor: