Care considerati ca sunt problemele cu care se confrunta mass-media din Europa Centrala si de Sud Est dupa caderea comunismului?
Sunt foarte multe probleme, unele dintre ele foarte clare in aceasta regiune, inclusiv in Romania. Desi a existat o
Care considerati ca sunt problemele cu care se confrunta mass-media din Europa Centrala si de Sud Est dupa caderea comunismului?
Sunt foarte multe probleme, unele dintre ele foarte clare in aceasta regiune, inclusiv in Romania. Desi a existat o schimbare politica semnificativa, ca si o schimbare in structura sociala si economica, ceea ce nu avem inca aici este o cultura a democratiei, atat in politica, cat si in mass-media. Inca mai sunt situatii in care mass-mdia este pusa sub presiune de catre politicienii care inca mai cred ca daca sunt la guvernare au putere asupra tuturor institutiilor democratice, inclusiv mass-media. Si asta scoate la iveala o mare problema, o problema care se refera la maturizarea democratiei. Problema este ca nu creezi o democratie doar prin semnarea unei constitutii, democratia se creeaza prin educatie, prin dialog social, prin dialog politic, prin deschidere si pluralism politic. Exista din pacate o lipsa de incredere in randurile institutiilor democratice si in media. Exista o nesiguranta fata de viitor, este vorba chiar de o criza in institutiile democratice, o criza de imaturitate in aceasta regiune. Cred ca la 15 ani de la schimbare ne aflam abia la inceputul unei schimbari reale, care s-a declansat deja, dar inca aceasta schimbare nu s-a incheiat, va mai dura multi ani.
Mass-media din Romania se bucura de o incredere deosebita din partea natiunii, fiind in top imediat dupa Biserica si Armata. Tocmai tinand cont de aceasta incredere, considerati ca jurnalistii ar trebui sa aibe un rol civic activ?
Absolut. Consider ca un jurnalist profesionist este in mod automat un actor civic, un democrat care respecta drepturile oricarui membru al societatii, care respecta regulile pluralismului. Jurnalismul face parte din democratie, iar democratia este constituita dintr-o societate deschisa, transparenta. In Romania este foarte bine ca exista o astfel de incredere in presa. Problema este reprezentata de faptul ca structura mass-media nu-si poate face datoria din cauza presiunilor. Presiuni care sunt de doua feluri: presiunile concurentiale si o a doua care vine din partea institutiilor politice. Sa va dau doua exemple: aici in Romania nu exista legi care sa forteze deschiderea si transparenta, astfel incat mass-media sa actioneze.
Cine sunt "oamenii din spate"
Chiar zilele acestea s-a declansat o dezbatere publica in legatura cu un raport al UE - Monitoring and Advocay Program - in care se arata ca televiziunile romanesti slujesc mai degraba interesele proprietarilor si ale politicienilor decat pe cele ale publicului.
Am vazut acest raport chiar la Comsia Europeana. Societatea romaneasca ar trebui sa fie ingrijorata din cauza acestui raport. Mass-media este tot atat de buna pe cat de transparenta este. Nu te poti astepta ca oamenii sa aiba incredere in ceea ce spui daca tu nu respecti tu insuti regulile transparentei. Ar trebui sa stim cine sunt proprietarii institutiilor media, cine sunt "oamenii din spate", aceasta este o forma de baza a transparentei si este absolut esential sa fie create reguli pentru transparenta. Acesta ar fi primul pas. Este nevoie de o lege prin care institutiile mass-media romanesti sa fie fortate sa dezvaluie cine sunt proprietarii lor. Asta mi se pare un mod de a mari increderea publicului. Al doilea lucru care ar fi necesar este ca intreaga clasa politica sa recunoasca faptul ca daca esti ales nu primesti dreptul de a controla si manipula mass-media, mai ales media publice. Televiziunea si Radioul din Romania sunt o parte importanta a democratiei.
Presa nu este Ministerul Informatiilor
Credeti ca ar trebui sa fie complet depolitizate?
Este ceva absolut necesar ca aceste institutii sa fie depolitizate. Totusi nu pot fi excluse Guvernul sau Parlamentul din procesul de numire a consiliului de conducere; aceasta se intampla in aproape toate tarile. Problema este reprezentata de activitatea zilnica, politicienii ar trebui sa recunoasca faptul ca nu au dreptul sa se amestece in activitatea zilnica a jurnalistilor si sa o influenteze. Politicienii au dreptul la emisiuni politice pe televiziunea publica in perioada electorala, asa ceva este normal, insa asta este ceva deosebit fata de influentarea zilnica a activitatii mass-media.
Problema in Romania este ca atunci cand se schimba guvernarea primul lucru pe care il face noua Putere este sa schimbe directorii si consiliile de conducere din media publice, lasand astfel impresia ca mass-media publica nu este altceva decat un Minister al Informatiilor.
Trei conditii pentru reformarea media
Aceasta este una din cauzele imaturitatii democratiei. Intr-o democratie exista o distanta intre regimul politic si mass- media. Regimul Berlusconi din Italia nu este altceva decat o distorsiune teribila si tragica a politicii. Este o tragedie a politicii occidentale atunci cand ai un mare patron de media care este premier si exercita o mare influenta asupra mass-media, asa ceva nu reprezinta sub nici o forma democratia, este o distorsiune a democratiei. Nu e cazul ca acest exemplu sa fie urmat in nici o tara. Daca politicienii isi tin mainile departe de mass-media vor avea o presa de calitate. Spre exemplu, in Marea Britanie exista o lupta constanta intre BBC si guvernare, a fost o lupta continua cu Margaret Thatcher, e o lupta cu Tony Blair. Nu este un exemplu foarte bun, insa cam asa ceva ar trebui sa fie: mass-media trebuie sa incerce sa-si protejeze independenta si din aceasta cauza intotdeauna vor exista tensiuni. Romania va incepe sa faca progrese atunci cand va fi creata aceasta distanta intre mass-media publica si administratie. In al doilea rand vor trebui alcatuite regulamente editoriale interne care sa garanteze independenta redactorilor si vor trebui create noi structuri pentru dialog care sa permita un dialog real si deschis, nu undeva in spatele usilor inchise. Acestea sunt cele trei conditii pentru reformarea media.
Cum interpretati fenomenul auto-cenzurii?
In ceea ce priveste mass-media in general in Romania, problema este reprezentata de auto-cenzura. Jurnalistii nu abordeaza teme politice dificile, abordeaza teme de politica "usoara" sau distractie politica. Jurnalistii romani se tin departe de dezbaterile si discutiile dificile. Este o reflectie clasica a standardelor morale scazute si a pasivitatii care exista in jurnalismul din ziua de azi. Din acest motiv, in mod corect MediaSind a cerut depolitizare institutiilor publice de media, sa protesteze fata de schimbarile din consiliile de administratie si sa solicite o reforma reala. Unul din lucrurile care trebuie sa se intample este sa aiba loc o dezbatere nationala asupra acestei probleme, iar in cadrul acestei dezbateri romanii trebuie sa participe masiv, toate grupurile din societatea civila. Doar atunci cand ai o participare reala a tuturor segmentelor societatii intr-o discutie despre viitorul mass-media, doar atunci poate avea loc o schimbare. Este nevoie de curaj politic pentru asa ceva si cred ca politicienii romani ar trebui sa dea deoparte mostenirea trecutului ca si tendintele de manipulare si sa participe la un viitor transparent. Acesta este singurul mod de progres democratic.
Presa, intre servicii secrete si politicieni verosi
O recenta concluzie a unei reuniuni a jurnalistilor din Europa de Est, la care subsemneaza si Asociata Civic Media din care fac parte, arata ca exista o amenintarea reala la adresa noilor democratii, create de proprietarii mass-media din regiune, care incep sa se confunde pana la simbioza cu politicienii si serviciile secrete. Ce parere aveti: exista acest pericol de confiscare a vocii natiunii?
Categoric. Dar cred ca exista de fapt doua probleme. Este vorba si de schimbarile economice din cadrul mass-media est-europene, care au nevoie de investitii sustinute, de aceea este nevoie de investitii straine. Insa in acelasi timp aceste investitii straine sunt folosite pentru a diminua interesul local si controlul local asupra mass-media. In mass-media romaneasca exista foarte multi investitori straini. Daca ne place asta este foarte bine, insa poate aparea pericolul ca sa nu mai existe o preocupare pentru dinamica intereselor locale, din Romania. Avem diferite niveluri de proprietate a mass-media in Europa de Est care nu ar fi tolerate sub nici o forma in Germania, in Franta sau in Marea Britanie.
Se pare ca tendinta agresiva a proprietarilor straini de presa din Europa de Est este sa creeze aceasta mass-media de bulevard, trivializand rolul constructiv al presei si amenintand democratiile in tranzitie.
O astfel de presa nu mai permite oamenilor sa discute subiectele cu adevarat importante si reduce totul la un jurnalism senzational. De aceea este nevoie de o independenta editoriala, de standarde profesionale. Insa asta inseamna mai multi bani. Una dintre problemele pe care le aveti in mass-media romaneasca este existenta unui control puternic asupra fondurilor. Investitorii straini nu doresc sa bage bani in jurnalismul de investigatie sau in jurnalismul economic si de aceea produc programe ieftine, distractive. Insa de asemenea mai aveti aici politicieni care se joaca cu bugetul sistemului de radio-televiziune, care are datorii enorme, astfel ca notiunea de independenta editoriala este greu de imaginat in aceste conditii de presiune economica si politica. Repet, este nevoie de transparenta si de o dezbatere nationala care sa identifice modalitati de rezolvare a problemelor si care sa mai identifice si prioritatile. Aveti nevoie de un sistem de radio-televiziune public care sa fie independent, care are desigur datoria sa educe si sa distreze publicul insa are si datoria de a informa. E nevoie de o relatie clara, adica legea sa defineasca limpede responsabilitatile mass-media, inclusiv pentru cea privata.
<>bTeleviziuni obligate la programe curate
Cum ar putea fi impusa o astfel de legislatie?
Exista diverse modalitati, deocamdata inexistente in Europa de Est. Televiziunile private in alte parti sunt obligate prin lege sa aiba emisiuni informative in interesul public. Toate institutiile media ar trebui sa fie supuse unui control de calitate.
Asa ceva ar insemna asumarea unei legi a presei?
Cu siguranta este nevoie de o noua forma de administrare a media care sa asigure ca in cadrul media exista respect fata de calitate, diversitate si pluralism. Iar pentru asa ceva este nevoie de o dezbatere nationala corecta asupra mass-media. Unde greseste media? Ce programe sunt aduse din strainatate? Cate dintre acestea sunt de proasta calitate? E nevoie de o dezbatere publica in legatura cu aceste probleme. Mi se pare ca este de neconceput sa aveti o maturizare a democratiei in Romania fara o reformare serioasa a mass-media, deoarece aveti nevoie de o presa de calitate pentru a angaja cetatenii in viata sociala. Aceasta criza din media trebuie tratata ca fiind o criza fundamentala. Si nu doar aici: aceeasi problema exista in Ungaria, aceeasi problema exista in Cehia, in Bulgaria, in Polonia - este un adevarat cosmar care se extinde peste intreaga regiune, care prectic se intoarce la inceputurile democratiei. Ceea ce s-a inceput cu 15 ani in urma trebuie reluat. Una dintre cauzele principale pentru care s-a ajuns la aceasta situatie este Uniunea Europeana.
UE are o mare responsabilitate fata de media
Chiar vroiam sa va intreb: in ce mod UE ar putea contribui la independenta media?
Este o intrebare foarte serioasa. Trebuie sa va spun ca am studiat situatia din Ungaria, situatia din Cehia si pot sa va spun ca in toate tarile care au aderat la Uniunea Europeana nu s-a produs transformarea mass-media de stat intr-un serviciu public real. Si asta din cauza faptului ca Comisia Europeana a fost exclusiv concentrata asupra structurilor economice si sociale si nu a acordat atentie structurilor sociale si culturale. Cred ca Uniunea Europeana are o mare responsabilitate in aceste domeniii si a esuat in respectarea acestei responsabilitati. Aceasta a fost o greseala enorma: nu s-au concentrat asupra media ca asupra unui mijloc de intarire a structurilor democratice. Uniunea Europeana a diluat calitatea democratiei prin aderarea unor noi membri care nu pot aduce nici o contributie la democratia Uniunii Europene, mai ales daca mass-media lor nu va fi reformata. Si de aceea cred ca UE are o mare responsabilitate si trebuie sa faca mai multe pentru reformarea mass-media din zona. Cred ca aceasta reforma va avea loc in Romania in perioada urmatoare pentru a se atinge standarde mai inalte in calitatea media. In lipsa unei astfel de reforme UE va face aceeasi greseala prin primirea Romaniei, asa cum a facut-o si cu alte tari. Mi-ar placea sa vad ca schimbarea din Romania sa devina un model pentru tarile din regiune.
Mentinerea calomniei - un exemplu socant al esecului clasei politice
Insa in Romania jurnalistii mai sunt in continuare amenintati si cu mentinerea calomniei in Codul Penal.
Este un exemplu socant al esecului clasei politice de a recunoaste faptul ca intr-o democratie trebuie sa mentii un echilibru. Este o nebunie sa mentii o legislatie autoritara care sa prevada ca un jurnalist poate fi amendat sau inchis pentru calomnie. Ce se va intampla: aceasta posibilitate va fi folosita de cei aflati la putere sa restranga jurnalistii de la a pune intrebari serioase. Bineinteles jurnalistii mai si gresesc, nu exista jurnalisti perfecti, multi fac greseli grave, altii sunt corupti - pe acestia nu i-as apara niciodata. Insa acesti jurnalisti nu ar trebui folositi ca o scuza pentru a exercita un control asupra mass-media. Trebuie sa incurajam o cultura a profesionalismului. Insa nu avem nevoie de o lege care sa dea celor aflati la putere posibilitatea sa loveasca jurnalistii. Unele greseli sunt neintentionate si nu ar trebui sa duca la acuzarea jurnalistilor. Nu este nevoie de legi restrictive ci trebuie sa-i incurajam pe jurnalisti sa-si auto-reglementeze activitatea. Este nevoie de un cod deontologic, este nevoie de dezbateri permanente privind calitatea presei - de aceea avem nevoie de o observare permanenta a presei. Asa se poate imbunatati calitatea presei, nu prin tararea oamenilor prin tribunale.
Media independente din Romania au reprezentat la un moment dat singurul; sprijin al democratiei. Clasa politica era si mai este atat de corupta, astfel incat majoritatea populatiei nu acorda incredere acesteia. Presa libera a condus practic la actualele schimbari.
Media din Romania a jucat un rol crucial in schimbarile din ultimii 15 ani, in consolidarea democratiei. A existat o adevarata explozie in mass-media romaneasca, ceea ce a contribuit extraordinar la promovarea democratiei. Media din Romania este intr-o pozitie buna pentru a cere Guvernului si autoritatilor sa protejeze dezvoltarea media.
Vom fi vocea jurnalistilor romani la Bruxelles
FIJ ar putea fi si o voce a jurnalistilor romani in fata Uniunii Europene?
Absolut. Noi vrem sa analizam cauzele a ceea ce se intampla in Romania, ceea ce se intampla in Europa de est si sa prezentam aceste lucruri in fata Comisiei Europene, in fata Parlamentului European, in fata Consiliului Europei, OSCE - pentru a cere ca jurnalistii sa fie sprijiniti. De curand am fost la o intalnire in Bruxelles unde s-a discutat raportul pe care l-ati amintit. Acest raport este un raport dur, dar in unele puncte este slab, insa este un raport autentic, care prezinta consideratii serioase. Vom fi vocea jurnalistilor romani, unguri, cehi, bulgari la Bruxelles, peste tot unde va fi vorba de independenta editoriala, protejarea jurnalistilor si imbunatatirea calitatii mass-media ca serviciu public.
Protejarea surselor si a ziaristilor, esentiala
Profit de acest interviu pentru a va multumi pentru sprijinul pe care mi l-ati acordat, dvs si FIJ, dupa retinerea mea ilegala in Ucraina. Insa si astazi, in aceasta zona, Ucraina, Moldova, Belarus si Rusia, ca si in Romania, jurnalistii sunt in continuare amenintati in diverse situatii, inclusiv atunci cand refuza sa participe la propaganda guvernamentala. Cum poate FIJ sa contribuie efectiv la apararea acestora?
Avem mai multe mijloace. Conlucram cu organizatii serioase din zona. In Belarus este mai greu, fiind o dictatura dura. Insa si acolo avem ziaristi care militeaza pentru libertatea de expresie si democratie cu care suntem in contact. In celelalte tari legaturile se fac mai usor. Cea mai buna metoda de infrangere a acestei masinarii este sa actionati si sa nu renuntati la promovarea valorilor pe care le slujiti. Cel mai bun semn ca un ziarist este puternic este atunci cand e atacat. Noi putem sa va reprezentam si sa va aparam, daca este nevoie.
Vrem sa va mai multumim pentru ceva. In urma cu 10 ani, ziarul ZIUA si directorul sau, Sorin Rosca Stanescu, au fost subiectul unei agresiuni prezidentiale directe prin parghiile Justitiei aservite politic, intr-un celebru proces supranumit Iliescu-KGB. FIJ si dvs ne-ati sustinut prin mii de scrisori si alte forme de apararea la nivel european. Se dorea atunci chiar si sa ne divulgam sursele. Considerati ca un ziarist poate fi obligat sa-si divulge sursele?
Protejarea surselor este absolut esentiala. Cetatenii ar trebui sa poata obtine informatii de la autoritatile publice. Insa in cazul unei administratii publice corupte, in cadrul unei clase politice corupte, unde se duc oamenii, unde se duc cei care vad ca rapoartele lor critice nu sunt luate in seama: cauta sprijinul presei. Asa ceva se va intampla pana cand va avea loc o reforma reala a clasei politice si a administratiei publice. Cred ca este nevoie de legi care sa protejeze sursele si care sa protejeze ziaristii care-si protejeaza sursele. Si daca este vorba de apararea integritatii si a reputatiei, un presedinte are posibilitatea de a dialoga prin articole, prin emisiuni televizate - nu are nevoie sa aduca un jurnalist in fata tribunalului. Cand un presedinte ameninta un jurnalist inseamna ca democratia se afla la pamant.
Din fericire, tara a scapat de el. Si datorita presei independente.
Felicitari si mult succes in continuare.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.