Dupa intalnirea Basescu-Voronin, romanii asteapta si spera

Ultimele evenimente si relatari din si despre Basarabia - Transnistria au facut obiectul multor dezbateri/ interpretari in presa scrisa si audiovizuala din tara noastra; acestea din urma vor continua, opiniile comentatorilor diferind de la caz la caz, in functie de unghiul si perspectiva celor implicati in explicarea situatiei...
Noi ne vom margini sa punctam principalele aspecte ale acestui subiect, care da impresia ca nu are sfarsit. La mijlocul lunii iunie a.c., presedintele Traian Basescu expunea, in fata studentilor Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala din Bucuresti, Noile directii ale politicii externe romanesti; pornind de la premiza garantarii securitatii nationale a Romaniei, in conditiile existentei mai multor poli de putere in lumea contemporana: SUA, NATO, China, Federatia Rusa si Uniunea Europeana. Realitatea ne conduce la gasirea unor solutii pentru internationalizarea Marii Negre, regiune in care Romania este direct implicata geo-istoric si strategic. Deci, firesc este ca tarii noastre sa-i pese de ce se intampla in R. Moldova, privind, in special, integritatea teritoriala a acesteia, subminata de actiunile separatiste ale Transnistriei, pe teritoriul careia se afla o armata de ocupatie! Seful statului a precizat ca tara noastra nu-i de acord cu solutia propusa de Ucraina, de a organiza alegeri in provincie, mai ales ca regimul comunist al lui Igor Smirnov nu poate fi legitimat astfel. In acest sens, a discutat si cu omologul sau Vladimir Voronin, amandoi presedintii cazand de acord ca inainte de toate trebuie securizata frontiera Ucrainei cu Transnistria si ca formula "un singur popor, doua state suverane" corespunde unei realitati momentane si este acceptata de ambele parti. Presedintele Romaniei a spus ca acum nu-i prioritara unificarea: "Noi promovam si sustinem Moldova, pentru a accede in structurile europene si euroatlantice. Daca Moldova va deveni candva membru al UE, vom fi impreuna in Uniune".
Am insistat asupra demersului de mai sus (au fost abordate cu aceeasi ocazie si alte aspecte ale politicii externe romanesti), deoarece toate actiunile ulterioare in aceasta directie aici isi gaseau sorgintea. Doua luni mai tarziu, in discursul tinut la Adunarea Generala a ONU, presedintele Basescu a prezentat criza transnistreana, unde "oamenii nu sunt protejati de legi sau principii" si unde "drepturile si liberatile elementare ale omului sunt inca incalcate". A exemplificat, printre altele, cu asaltul militiei smirnoviste asupra copiilor, profesorilor si parintilor din scolile romanesti, de anul trecut, precizand ca autoritatile de la Tiraspol ii considera pe romani o minoritate, cand, chiar la recensamantul lor, 39% din populatia Transnistriei s-au declarat "moldoveni", adica romani, si numai 28% ucrainieni si 25% rusi. Vorbitorul a cerut implicarea ONU in aceasta regiune a Basarabiei.
Cu toate demersurile unor forte internationale, Moscova propune un plan militar (remis OSCE la Viena), prin care se prevede ca trupele rusesti sa ramana in R. Moldova pe termen nedefinit (!), chiar daca e vorba de reducerea fortelor militare transnistrene, la paritate cu cele ale republicii. Conform analistului Vladimir Socor, asa-zisa "demilitarizare" a Moldovei, care nu afecteaza fortele ruse stationate la Nistru, corespunde planului rusesc de federalizare a tarii si pastrarea militarilor rusi ca "forte de mentinere a pacii". Nici vorba sa se pomeneasca de angajamentele de la Istambul, din 1999, prin care Rusia se obliga sa-si retraga trupele din Transnistria. Se pare ca, tacit, acest plan ar putea fi acceptat de OSCE, legitimand prezenta "imperialilor" acolo. Reactia Misiunii OSCE la Chisinau a fost extrem de violenta la criticile lui V. Socor, sustinand ca acesta are o "atitudine paranoica fata de Rusia"...
Asta in timp ce, zilele trecute, Rusia recunostea, prin ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, "interesele legitime" ale SUA in fosta URSS, "atat in domeniul luptei impotriva terorismului, cat si in cel al resurselor energetice". Pe de alta parte, Uniunea Europeana decidea sa aprobe cererea Republicii Moldova si a Ucrainei de a trimite circa 50 de observatori la granita comuna a celor doua tari, pe sectorul transnistrean (454 km), incepand cu luna decembrie 2005. Fata de aceste proiecte, mai vechi sau mai noi, de reglemetare a situatiei, solutiile de moment sunt aproape nule, Occidentul si Rusia, la care se adauga acum si Ucraina, gasindu-se "intr-o criza de timp". De unde si incercarile febrile de a identifica, in sfarsit, o rezolvare magica. Aceasta, insa, nu se intrevede, intrucat scopurile pe care le urmaresc partile prin reglementarea transnistreana sunt diamteral opuse" (Petru Bogatu, ZIUA, 22 septembrie 2005).
Atat de incurcate sunt caile domnilor care se ocupa de aceasta regiune, incat preconizatele alegeri legislative din 11 decembrie din Transnistria nu au primit "unda verde" a OSCE, cu toata intelegerea dintre Vladimir Voronin si Victor Iuscenko (21 septembrie), privind crearea unei misiuni internationale pentru pregatirea si desfasurarea acestora.
Culmea este ca de la toate tranzactiile/ discutiile/ intalnirile a fost omisa Romania! Si asta cu atat mai mult cu cat in zilele de 26 si 27 septembrie se preconiza, la Odessa, o dezbatere asupra problemei transnistrene, doar cu participarea Chisinaului, Moscovei, Kievului, Tiraspolului si a OSCE. Erau lasate afara SUA si UE; cat despre ONU si Romania, nici nu fusese vorba. Cu numai o zi inaintea summit-ului, presedintele Voronin a venit la Iasi, sa-l intalneasca pe presedintele Basescu, in vederea gasirii modalitatilor de colaborare pentru solutionarea crizei separatistilor filorusi de peste Nistru. Se poate spune ca dialogul dintre cei doi sefi de stat reprezinta o cotitura semnificativa in relatiile bilaterale, dupa aproape un deceniu de raceala reciproca. Dupa ce liderul roman si-a exprimat regretul ca, in 1992, tara noastra s-a retras de la masa tratativelor privind conflictul nistrean, l-a asigurat pe omologul sau de tot sprijinul, atat in plan regional cat si in toate institutiile internationale, la standarde europene. "Va puteti baza pe Romania!" a promis Traian Basescu, asigurandu-si oaspetele ca "Romania nu concepe Transnistria in afara suveranitatii si autoritatii Chisinaului. Putem discuta despre orice solutii, dar nu in afara Republicii Moldova".
La randul sau, Vladimir Voronin si-a schimbat vechiul discurs patimas si uneori tensionat la adresa Romaniei, recunoscand ca dupa alegerea lui Basescu in fruntea tarii, relatiile bilaterale sunt in continua ascensiune. El a sustinut entuziasmat ca "mergem cu Romania pana la capat". Si a adaugat: "Am discutat in parteneriatul european, in directia dezvoltarii si pregatirii Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeana". Realizarea acestui tandem politic va fi completata de intensificarea schimburilor economice si culturale intre cele doua tari, Romania sustinand Moldova pentru a deveni membru cu drepturi depline in sistemul de distributie a energiei electrice in sud-estul Europei. Presedintele Voronin a promis ferm ca se va retrage de la viitoarele tratative privind Transnistria, daca SUA si UE nu vor fi acceptate ca membri cu drepturi depline, Romania participand la aceste negocieri prin intermediul Uniunii Europene. Totodata, cei doi presedinti au sustinut ca alegerile din Transnistria sunt premature, liderul de la Chisinau precizand ca se impune crearea unei comisii internationale pentru a monitoriza democratizarea Transnistriei si numai dupa terminarea acestui proces ele se pot organiza.
Punct final la Odessa: SUA si UE au obtinut doar statutul de "observatori" la noua runda de negocieri, care va avea loc la Chisinau (27-28 octombrie a.c.). Romanii de pe ambele maluri ale Prutului si Nistrului asteapta si spera..

---

Despre autor: