Ziarul ZIUA a publicat in serial un Memoriu devastator, difuzat pe Internet de Agentia de presa Romanian Global News, prin care se demonstreaza jaful de la Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni. Cu toate ca Raportul a fost inma
Ziarul ZIUA a publicat in serial un Memoriu devastator, difuzat pe Internet de Agentia de presa Romanian Global News, prin care se demonstreaza jaful de la Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni. Cu toate ca Raportul a fost inmanat responsabililor MAE si ai Cancelariei Primului Ministru Calin Popescu Tariceanu inca din luna aprilie, nici pana acum persoanele suspectate de grave nereguli si activitati anti-Romania nu au fost anchetate penal.
Fostul secretar de stat al DRP, Titus Corlatean, fost purtator de cuvant al PSD, ne-a acordat un interviu in care afirma ca Memoriul ar fi prelucrat politic, desi nu respinge ca neadevarate sumele de bani acordate si faptul ca termenele unor contracte nu au fost respectate. In plus, ca replica la materialul "Banii Romaniei in interesul Rusiei - fondurile DRP au fost folosite pentru axa PSD-Chisinau-Moscova", Titus Corlatean lanseaza solicitari catre serviciile de informatii romanesti sa investigheze interventia unor forte "cu ramificatii dinspre est". (D.E.)
Cum apreciati recentul scandal privind activitatea DRP in cursul anului 2004?
E o tema importanta, sensibila, in jurul careia au existat o serie de controverse. Eu, personal, am fost reticent in a intretine o dezbatere publica, incercand sa clarific direct cu persoanele care cunosc semnele de intrebare, pentru simplul motiv ca am incercat sa continui o politica de protectie a celor din exterior, vorbesc mai ales de cei din Republica Moldova, care si-au asumat o sarcina nu tocmai simpla de afirmare a identitatii culturale romanesti. S-a preferat, din pacate, o alta modalitate, din ratiuni care tineau de ordin politic, rafuieli de ordin personal, o modalitate publica cu acuze pe cat de nedrepte, pe atat de imorale. Si, din pacate, acesti oameni au fost expusi, cu consecinte grave in ceea ce priveste sustinerea pe care statul roman o poate acorda in continuare pentru ei.
"Nu au existat proiecte politice"
In primul rand, modificarea care a fost folosita in 2004 pentru a sustine proiectele, care nu au avut un fundament politic, nu au fost proiecte politice, au fost proiecte de sprijinire a identitatii culturale, nationale, religioase romanesti si, adaug, europene. Nu au fost finalitati politice in aceste proiecte, de aceea, veti constata ca au aparut si personalitati publice care apartineau, in ultima instanta, unor diferite zone de ordin politic din Republica Moldova, pentru ca, vreau sa fie foarte clar de la bun inceput, ca s-au facut tot felul de afirmatii privind un sprijin acordat unor spioni ai Moscovei la Chisinau. Trebuie sa stiti ca, printre principalii beneficiari ai proiectului de prezervare a identitatii culturale romanesti si europene au fost, de exemplu, cei care, de o maniera sau alta, erau in structurile PPCD si vorbim in primul rand de Asociatia "Rasaritul Romanesc", ca ONG, apartinand lui Vlad Cubreacov, unul dintre liderii PPCD. Practic, o treime din sprijinul acordat prin aceste proiecte, e vorba de aproximativ 34 de milioane de lei destinati unor proiecte aparute din aceasta zona pentru simplul motiv ca aceste proiecte erau fezabile, pentru ca vizau chestiuni de ordin bisericesc, legate de Mitropolia Basarabiei, asistenta juridica pentru redobandirea proprietatilor pe care Mitropolia Basarabiei le-a avut in Republica Moldova.
De asemenea, au existat proiecte destinate, mai ales in ceea ce priveste mass-media, pe o zona social-liberala, unde Oleg Serebrian era actorul. Nu asta a fost filozofia, cea politica, ci natura proiectelor, daca ele au fost fezabile si puteau fi sustinute.
Mecanismul de sustinere: undeva, in cursul anului 2003 au aparut diferente in relatiile diplomatice cu Republica Moldova. Au fost in acel moment acuzatii la adresa Romaniei prin Ambasada Moldovei la Consiliul Europei, acuzatii extrem de grave privind interferenta statului roman in sustinerea diversionista a presei de limba romana de la Chisinau. Momentul era destul de dificil si delicat pentru noi pentru ca eram in perioada de negocieri cu UE. Pentru a scuti statul roman de acuzatii nedrepte, si era evident ca acuzele guvernului comunist de la Chisinau erau nefundamentate, urmareau crearea unor probleme Romaniei, s-a decis desfiintarea Fondului Republica Moldova, care era un fond de asistenta pentru programe bilaterale cu Republica Moldova pe o paleta foarte larga si s-a decis ca actiunea de sprijin in domeniul identitatii culturale, nationale, sa fie preluata in cadrul DRP.
S-a preferat folosirea modelelor pe care si altii le-au aplicat, ma refer, in primul rand, la Ungaria si Polonia. Si anume sprijinirea actiunilor ungurilor, polonezilor din afara granitelor prin intermediul unor ONG. Este dreptul fiecarui guvern sa isi foloseasca partenerii, aceasta interfata care sa ne scuteasca de a fi expusi unor atacuri nedrepte. Este decizia fiecarei autoritati sa hotarasca cu privire la partenerii pe care ii alege, atata vreme cat partenerii respecta legislatia, fara sa fie incalcate regulile de buna vecinatate si regulile generale la nivel european.
Rafuieli personale si politice
De unde a pornit acest scandal?
Sunt mai multe motivatii ale acestei chestiuni, unele ce tin de rafuieli de ordin personal, de interese de ordin politic. De exemplu, a existat un grup si exista in continuare, desi una dintre persoane a plecat de la DRP, au existat o serie de persoane care au avut sentimente de frustrare fata de asa-numita scoatere pe linie moarta alor. Intr-unul dintre cazuri, o persoana, n-am sa-i rostesc numele pentru ca cea mai buna modalitate este de a-i ignora in continuare existenta, s-a simtit frustrata pentru ca n-a mai fost inclusa intr-un anumit gen de proiecte. Motivatia a fost foarte simpla: am refuzat sa finantez cu bani publici proiectele unei fundatii infiintate de acea persoana din DRP si la care vicepresedinte era sotia sa - era un caz clar de conflict de interese. Doi, lasand la o parte, persoana a incalcat grav, dupa cum mi-a fost semnalat de alte institutii ale statului, orice disciplina si a creat prejudicii statului roman printr-o vizita la sud, intr-un stat vecin Romaniei, fara nici un fel de mandat, fara nici un fel de instructiuni guvernamentale, chestiune semnalata de serviciile de informatii ale acestui stat, servicii de informatii care mi-au varsat mie aceasta chestiune.
Nu ar fi simplu sa spuneti direct despre ce e vorba?
A fost vorba de o actiune contrara intereselor statului roman, si voluntaristic, si fara mandat. Faptul ca in acel moment nu am dus pana la capat o procedura de ordin disciplinar care se impunea a fost, pana la urma, o slabiciune omeneasca pe care mi-o imput, motivul invocat, undeva catre sfarsitul lui 2004, fiind ca acea persoana are doi copii in intretinere si in aceasta situatie l-am rugat sa isi caute un alt serviciu. N-a plecat insa din DRP, au aparut alegerile din 2004 si situatia s-a schimbat ulterior. Deci, au fost motive de ordin personal, care s-au transformat ulterior intr-o lupta de interese intre doua institutii care doreau sa preia DRP - Ministerul Culturii si MAE. Cea mai facila modalitate de promovare a interesului, in februarie 2005, a fost invocarea unei fraude pe care PSD ar fi facut-o, astfel incat, printr-o ancheta temeinica, sa fie clarificata aceasta chestiune. Genul de argumente la care s-a scontat ca va rezona o personalitate care conducea unul dintre ministerele respective.
Ce a facut bun acest DRP sub conducerea mea a fost folosit ca argument in aceasta batalie din interiorul Coalitiei de guvernare.
Conflictul de la Iasi
Ce s-a intamplat la Iasi, cum au aparut acuzatiile de deturnare de fonduri in folosul campaniei electorale a PSD?
Vreau sa le luam pe rand. La Iasi exista un conflict mai vechi semnalat de presa locala intre Doru Tompea, care este profesor universitar si are anumite functii pe linie de PSD si actualul prefect liberal care a fost si el sef de campanie, la care se adauga o figura din umbra, Nicolae Niculescu, rector nerecunoscut al Universitatii Petre Andrei. Sunt chestiuni personale, chestiuni de rivalitati locale si de ordin politic. Ca urmare a unei sesizari anonime, redactata in cel mai pur stil stalinist, semnata de asa-zisi functionari din Republica Moldova. Cine citeste aceasta anonima isi da seama ca un om din R. Moldova nu avea cum sa stie niste chestiuni care tin de viata universitara din Romania sau de relatiile de aici. Deci este clar ca aceasta anonima a fost fabricata la Iasi. Aceasta anonima a fost luata in considerare inclusiv de profesorul liberal de la Iasi, care a solicitat o serie de anchete. As vrea sa multumesc presei iesene care a relatat foarte corect ceea ce s-a intamplat. Acuzatiile prefectului de Iasi au rezultat dintr-un control al Garzii Financiare asupra unor fundatii, legate de prof. universitar Petre Tompea (Centrul pentru Democratie, Fundatia Academica Petre Andrei) care nu a gasit nici un fel de neregula in ceea ce priveste proiectele de finantare dintre DRP si catre partea din Republica Moldova. Singura chestiune identificata intr-unul dintre cazuri a fost o neregula privind neplata asigurarilor sociale care nu aveau legatura cu proiectele pentru Republica Moldova. Domnul prefect a fost suparat pentru ca Garda Financiara nu a fabricat probe pe care si le dorea si de-aici un mare scandal.
As avea de facut aici un comentariu care tine de situatia dificila a organizatiilor din Republica Moldova. La inceputul lui 2005, in campania electorala, n-au avut o viata usoara, au fost atent monitorizate, mai ales cele care isi manifestau in continuare identitatea romaneasca. Aceste proiecte au fost foarte dificil de desfasurat pentru ca trebuiau sa raspunda in acelasi timp exigentelor legii din Republica Moldova si exigentelor legii romanesti. Atunci au aparut situatii dificile generate de legea romana. De exemplu, e cazul unei televiziuni, DTV, care a primit promisiunea la finele lui 2004, ca va fi sprijinita financiar. In baza acestei promisiuni, organizatia respectiva a incheiat un contract de furnizare de echipamente, urmand ca in termen de 30 de zile de la incheierea contractului sa efectueze plata. S-a eliberat factura, iar banii s-au dat la DRP la jumatatea lunii decembrie, au urmat sarbatorile de iarna si banii au ajuns in ianuarie, cand contractul expirase.
"Intarzieri obiective"
Toate aceste detalii nu erau cunoscute dinainte?
Eu va explic pentru ca au existat acuzatii de dubla contabilitate, ca s-au facut facturi duble. Banii au venit, insa contractul era expirat si a fost obligat sa faca o noua factura. Nu e o chestiune de dubla contabilitate.
Aceste intarzieri nu erau cunoscute?
Activitatea DRP a fost totdeauna sub presiune, natura acestor contracte este diferita avand in vedere specificul local din Republica Moldova. Majoritatea proiectelor care nu aveau nici o legatura politica au putut fi puse pe roate la inceputul lui 2004, foarte dificil. S-a lucrat sub presiune, nu puteam sa ramanem cu bani in buget, sa incarcam deficitul bugetar cu atat mai mult cu cat oamenii aceia aveau proiecte fezabile. Noi la DRP am trecut foarte multe filtre pentru a fundamenta aceste proiecte, exista un raport al Curtii de Conturi. La DRP a existat un control foarte riguros la inceputul acestui an din partea Curtii de Conturi care a constatat ca lucrurile sunt conform legii. S-a mai efectuat un control al Corpului de control al primului-ministru si sper ca acestea sa fie facute publice si debarasate de orice incarcatura politica. De 9 luni de zile au fost facute foarte multe controale si concluzia a fost ca nu s-au folosit ilegal banii publici.
In legatura cu cazul de la Iasi in calitate de parlamentar ii solicit ministrului de Interne sa verifice daca actualul prefect de Iasi mai are demnitatea sa ocupe aceasta functie de reprezentat al Guvernului in teritoriu, pentru ca ne-a adus prejudicii in relatiile cu Republica Moldova si mai ales oamenilor de acolo care ei sunt cei ce lupta pentru pastrarea identitatii nationale.
"Memoriul - rezultatul unei prelucrari"
Cum apreciati Memoriul facut public de agentia Romanian Global News?
Memoriul pe care l-ati publicat este rezultatul unei prelucrari. Autorul memoriului este un om de buna credinta, insa slab de caracter: a fost in Republica Moldova, s-a intors si a acceptat sa-i fie prelucrat memoriul. Si apropo de presiuni trebuie sa va spun ca oameni veniti din Republica Moldova au fost conditionati pentru continuarea finantarii de declaratii care sa ateste ca au existat neregularitati. Astfel de lucruri sunt total incorecte, iar autoritatile ar trebui sa se autosesizeze.
Deci memoriul a fost rescris si este plin de concluzii si atacuri de ordin politic. Revenind la dosarele DRP vreau sa va spun ca atunci cand am parasit departamentul am solicitat tuturor functionarilor sa pastreze dosarele complete, cu fiecare piesa la dosar. Am solicitat sa fie atenti sa nu dispara nici o piesa de la dosar si sper ca acestea sa fie in continuare complete.
Ramificatii secrete spre est
Cum vedeti activitatea DRP din ultimele luni?
Poate cateva concluzii: ce s-a intamplat in ultimele noua luni este dezamagitor in ceea ce priveste activitatea DRP pentru ca prioritatile au fost abandonate, au aparut presiuni, anchete, acuzatii publice calomnioase pana la urma si mai putin sau aproape deloc ceea ce ar fi trebuit sa insemne activitatea departamentului. Ma refer la faptul ca in ultimele sapte luni de zile au fost create prejudicii, nu numai fata de securitatea celor din Republica Moldova dar si fata de proiecte. In 2004 noi am reusit sa relansam in jur de 10 -12 publicatii de limba romana si sa spargem monopolul rus, acum multe nu mai apar, proiectele au fost conditionate politic. Nu cred ca identitatea romaneasca are de a face cu o politica de partid. Sper ca autoritatile romane vor trage concluziile care se impun si isi vor pune oamenii la treaba.
Ca deputat si secretar al comisiei de politica externa cer sa se clarifice si ma refer la toate serviciile romane de informatii, sa clarifice aceste aspecte legate de aceste lupte interne, care este natura acestor demersuri, in ceea ce priveste cel putin o persoana si apartenenta la un serviciu de informatii romanesc sau, si aici ma refer la natura in care s-a primit informatia la o anumita agentie de presa, daca nu cumva aceste ramificatii nu duc ceva mai spre est. Cei responsabili sa clarifice aceste chestiuni. Solicit pe aceasta cale organizatiilor romanesti care au lucrat direct cu noi sa spuna foarte clar public daca a existat vreodata o conditionare politica in aceste proiecte care aparau exclusiv identitatea romaneasca si europeana.
Corlatean apara Centrul de Prevenire a Conflictelor
Respingeti concluziile acestui Memoriu? Nu ma refer la cele calitative, ci la cifre, la termenele de contracte nerespectate...
Exista niste dificultati obiective care fac ca anumite termene sa nu fie respectate, asta nu inseamna ca acel contract nu e dus pana la capat, se lucreaza in conditii dificile in afara Romaniei. Ceea ce resping in mod categoric este acuzatia de deturnare de fonduri in folosul PSD. In ceea ce am facut eu nu este vorba de asa ceva.
Sa luam un exemplu practic. Centrul de Prevenire a Conflictelor, despre care se afirma in Memoriu ca a copiat texte din Agentia de Presa Flux si au primit sume mari de bani pentru asta. Cum apreciati activitatea lor?
Ce va pot spune eu fara sa va pot da toate detaliile: stiu foarte bine ca acei oameni au expertiza pe Republica Moldova, monitorizeaza evolutiile politice, au avut contracte cu parteneri din SUA. Din aceste motive am colaborat cu ei. Nu exclud ca in activitatea lor se pot inspira din diverse surse, este o practica.
Inspiratia este una...
Eu nu exclud faptul ca s-au inspirat din surse internationale in conturarea proiectului final de evaluare. Stiu ca au existat intalniri periodice cu experti in Chisinau in ideea finalizarii textelor. Daca nu au indicat intotdeauna autorii, aceasta este o scapare care trebuie redresata, insa nu trebuie pus sub semnul intrebarii efortul de ansamblu.
Analizele lor nu au fost foarte precise in privinta alegerilor...
Analizele respective au fost diseminate ambasadelor occidentale din Chisinau, au ajuns si la Bruxelles, ele nu trebuie neaparat sa produca efecte imediate. Ele sunt niste radiografii si predictii care pot fi utile intr-o actiune directionata european.
Aceasta expertiza a fost dublata de alte studii?
Vreau sa spun ca exista foarte putina expertiza directa pentru Republica Moldova. Acesti oameni vizeaza un spatiu mai larg si nu actioneaza de putina vreme.
Au existat semnale ca Oleg Serebrian ar fi sustinut de Moscova, de ce a fost ales tocmai el pentru sustinere prin intermediul DRP?
Vorbeam de proiecte care vizeaza mass-media si in toate aceste proiecte pot aparea la un moment dat oameni politici: a aparut Vlad Cubreacov, a aparut si Serebrian a aparut si faimosul primar al Chisinaului. Vreau sa fac un comentariu de un ordin mai general: existenta romanilor in spatiul sovietic a fost extrem de dificila si trebuie sa acceptam ca aproape nimeni de acolo nu este perfect. Important este sa poti cu oamenii de acolo sa desfasori o activitate care sa propulseze Republica Moldova pe o linie de identitate romaneasca si europeana. Acuzatii de acest gen mai ales privind oamenii din Republica Moldova se contrapun si se contrazic. Vreau sa va spun ca atunci cand am avut indoieli am cerut avizul unor institutii poate mai bine plasate.
Si institutiile ce au zis?
Nu au detectat nici o problema. Insa trebuie sa vedem ca era vorba de sprijinirea unui ziar de limba romana.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.