Cererea lui Cozma, judecata peste trei saptamani

Cererea de contopire a pedepselor formulata de Miron Cozma (foto), condamnat de instanta suprema la zece ani de inchisoare pentru mineriada de la Costesti, va fi luata in discutie de magistratii Curtii de Apel Bucuresti peste trei saptamani. Solicitarea a fost depusa in urma cu doua zile, de aparatorul lui Miron Cozma, avocatul Viorel Dumitrescu. Potrivit acestuia, cererea vizeaza perioada de sapte ani si 11 luni executata de Cozma din pedeapsa de 18 ani pentru mineriada din 1991, gratiata de fostul presedinte Ion Iliescu, cu cea de zece ani din dosarul Costesti.
Aparatorul fostului lider din Valea Jiului a precizat ca executarea a aproape opt ani din pedeapsa de 18 nu poate fi ignorata, motiv pentru care instanta nu ar avea nici un motiv sa nu admita aceasta solicitare. Totodata, Dumitrescu a declarat ca Miron Cozma ar putea formula si o cerere de liberare conditionare, deoarece a executat o perioada mai mare de doua treimi din pedeapsa din dosarul Costesti. Solicitarea de eliberare conditionata nu poate fi luata insa in discutie decat dupa ce judecatorii se vor pronunta in privinta contopirii pedepselor, timp in care este valabila si se aplica sentinta de zece ani, iar Miron Cozma sta in arest.
"N-a fost dovedita vatamarea lui Cozma"
Dupa ce a stabilit termenul pentru solutionarea cererii de contopire a pedepselor, Curtea de Apel Bucuresti a luat in discutie si un recurs al lui Miron Cozma intr-o cauza mai veche. Mai exact, este vorba despre o plangere depusa de fostul lider din Valea Jiului privind actele prin care, in decembrie 2004, dupa eliberarea sa in baza decretului emis de fostul sef al statului, Ion Iliescu, a fost ridicat de Politie si adus la Bucuresti, unde a fost acuzat de implicare in cazul Camatarilor. Miron Cozma a sustinut, la vremea respectiva, ca actele prezentate de procurori sunt abuzive, deoarece nu contin precizari cu privire la calitatea sa de invinuit sau de inculpat in dosar. Initial, aceasta contestatie a fost depusa la Tribunalul Bucuresti, care a constatat insa faptul ca plangerea nu dovedeste vatamarea adusa fostului lider al minerilor. Prin urmare, avocatii sai au contestat aceasta hotarare a Tribunalului la Curtea de Apel Bucuresti. Pana la ora inchiderii editiei nu fusese luata nici o decizie in aceasta cauza. (M.V.R.)

---

Despre autor: