27 Septembrie 2005
Aproape fiecare generatie se lauda cu vremurile ei bune, cu acea etapa socio-istorica in care domina stabilitatea in primul rand, apoi prosperitatea, abundenta. Opusul acestei stari este criza, acea perioada in care evenimente ostile naturale sau, de
Aproape fiecare generatie se lauda cu vremurile ei bune, cu acea etapa socio-istorica in care domina stabilitatea in primul rand, apoi prosperitatea, abundenta. Opusul acestei stari este criza, acea perioada in care evenimente ostile naturale sau, de cele mai multe ori, prilejuite de erori umane, dramatizeaza traiul cotidian, bulverseaza destinele, aduc haos social si saracie.
Incerc sa identific aceste etape pentru cetateanul de azi al Romaniei. Cei aflati in deplinatatea maturitatii la momentul '89 traiesc intr-o dilema perversa, fiind obligati sa se intrebe daca rostul lor nu era mai echilibrat in anii comunismului, cu riscul degradarii umane traite, iar cei tineri nu reusesc sa digere avantajele libertatii mutilate de imoralitate si saracie, incercand sa supravietuiasca din iluzia dulceg-inconsistenta a unei prosperitati aduse de vantul apusului, el insusi semanand mai mult a furtuna decat a adiere. Altfel spus, vremurile bune n-au fost inca traite de generatiile contemporane. Le asteapta inca.
Este cu atat mai inexplicabila atitudinea generala, cu cat nu cred sa existe cineva, om de rand ori demnitar, care sa nu stie ca singura cale posibila spre stabilitate si prosperitate este dezvoltarea unei economii nationale echilibrate, competitive si durabile.
Numai ca intr-o oranduire libera, o astfel de economie nu poate fi inchipuita decat ca suma initiativelor antreprenoriale de succes si in nici un caz ca un produs al vreunei minti ori grup, fie el statul insusi, ca expresie a puterii exercitate de o grupare politica, oricat de mare.
Intr-un asemenea context teoretic, atat de evident ca nu merita o demonstratie, care este situatia reala a economiei romanesti si a antreprenorului roman ca element structural al acesteia?
Refuz sa cred ca lipsa de competenta este o molima generalizata si ca din cauza ei sute de purtatori de titluri universitare ce se perinda de peste un deceniu prin cabinetele ministeriale n-au fost in stare sa astearna pe hartie o strategie generala unitara, convingatoare, consistenta si viabila, capabila sa polarizeze energiile acestei natii spre o finalitate de succes previzibila. Cu atat mai mult cu cat, orice s-ar spune, nu am plecat chiar de la zero si nici resursele nu lipsesc acestei tari. Lipsita de acest element definitoriu si hotarator, de o logica, de o strategie, economia romaneasca bananaie de ani buni prin intunericul ignorantei cu sclipiri indoielnice si trecatoare ale unor reusite care nici n-apuca sa se vada bine ca le ies la iveala radacinile murdarite de coruptie ori felurite potlogarii. Zadarnic incearca iscusitii cifrelor sa deseneze zapaceala asta in piscuri statistice. Cand te uiti dedesubt constati ca "performantele" sunt in covarsitoarea majoritate ale multinationalelor, pasari calatoare de prada atrase flotant de costul sumar al unei forte de munca disperate ori de stupide "facilitati" fiscale, si alea luate inainte de-a fi date, dar apucate de cine stie sa se miste repede.

(Continuare in numarul urmator)

Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.