Expozitie de acrituri

INVATATURILE MATUSII

Dragii mei, e vremea muraturilor! De ce s-o mai lungim cu vorba, cand este atata treaba de facut? Gogonele, castraveti, varza alba si rosie, conopida, telina, pepenasi, morcovia€¦ Cate trebuie sa cumparam si apoi sa le dichisim pe fiecare in parte ca sa le punem la murat. Cu otet sau saramura, dupa gust, numai sa fie camara plina de ""acrituri"" pentru iarna! In urma cu ceva ani, de toate aceste ""operatiuni"" se ocupa Hristache. Nici eu nu eram un simplu spectator, dar lui ii placea sa le aseze in borcane, ca si cand ar fi tesut o panza la gherghef. Voia sa faca tot felul de modele, de desene, de parca era un tablou, nu un simplu borcan de muraturi. Si la final, rafturile camarii aratau ca o pictura naiva, plina de culori vii. Eu va spun pe scurt cum se desfasura strangerea proviziilor pentru toamna, dar Hristache al meu lua totul in serios. Aveam in fata blocului un visin de unde lua de fiecare data crengute sa le puna la gura borcanelor de muraturi. Dar nu facea asta pana cand nu termina cu totul, ca sa fie proaspete si parfumate. Si cate si mai cate nu facea, numai ca muraturile lui sa fie cele mai bune!
Dar timpurile acelea au trecut, si acum trebuie sa ma ocup eu de toate. Ma duc la piata si aduc pe rand din fiecare. Nu pentru mine. Pentru nepoti, ca eu nu mai am nevoie de atatea muraturi. Aduc acasa toate legumele, le pun in borcane si cand sa ajung la capat, imi dau seama ca nu mai este nici macar visinul din fata blocului. (Matusa Elvira)

POVETE

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe