1 Septembrie 2005

Lectura de 3 minute

consilier in cadrul Institutiei Aquaproiect, fosta Institutie de Proiectari si Constructii Bucuresti. Potrivit acestuia inca din anii '60, specialistii lucrau la planuri de combatere a inundatiilor, la acea vreme peste 3 milioane de hectare de teren
consilier in cadrul Institutiei Aquaproiect, fosta Institutie de Proiectari si Constructii Bucuresti. Potrivit acestuia inca din anii '60, specialistii lucrau la planuri de combatere a inundatiilor, la acea vreme peste 3 milioane de hectare de teren fiind complet inundate.
Ion Hortopan este deja o legenda vie printre tinerii proiectanti din ziua de azi. in cei peste 50 de ani de activitate, a proiectat peste jumatate din barajele mari din Romania si de fiecare lucrare in parte il leaga zeci de amintiri.
Dupa ce a terminat facultatea s-a angajat in cadrul Institutului de Proiectari si Constructii Hidrotehnice Bucuresti si nu a mai parasit aceasta institutie pana in ziua de azi. La varsta de 29 de ani a realizat prima sa mare lucrare: indiguirea Luncii Dunarii, o lucrare ce s-a intins pe o suprafata de 300.000 de hectare.
Potrivit celor spuse de proiectant, inca din anii '60 se punea un mare accent pe masurile de prevenire a inundatiilor, la acea vreme peste 3 milioane de hectare de teren fiind complet inundate. "Aveam inca de atunci probleme cu inundatiile. Peste 3 milioane de hectare erau sub ape. Am reusit pana in revolutia din 1989 sa scoatem peste 2 milioane de hectare de pamant de sub ape. Dupa inundatiile din 1970 si din 1975 am demarat un program masiv de scoatere a terenurilor de sub ape care a cuprins in special bazinele Siret, Somes, Mures si Olt. Se faceau in acea perioada lucrari de indiguiri masive. Atunci am avut si prima mea mare lucrare, indiguirea Luncii Dunarii", ne povesteste plin de mandrie inginerul.
Conform celor spuse de Hortopan, majoritatea indiguirilor facute la noi in tara au fost proiectate sa reziste la debite de apa de 2.500-3.000 metri cubi pe secunda. Asemenea debite maxime s-au inregistrat doar la inundatiile din anii 1970 si 1975, anul acesta fiind inregistrate debite de apa de peste 4.500 metri cubi pe secunda. Nici o indiguire proiectata in acea vreme nu ar fi putut rezista la un asemenea debit.
"in ultima vreme, inundatiile s-au inregistrat mai mult pe afluenti ai raurilor mari, pe torente. Au fost ploi de o mare intensitate, dar locale si una din cauzele principale ale inundatiilor a fost faptul ca raurile mici nu au fost niciodata indiguite si au ramas sub efectul inundatiilor. Din nefericire insa, la debite de peste 4500 de metri pe secunda nu ar rezista nici o indiguire. Asta s-a intamplat pe Timis si Siret", mai spune Hortopan.
Potrivit specialistului, problemele de la Maracineni, unde apele furioase au rupt in aceasta vara podul, sunt datorate in principal exploatarilor intensive de balast din albiile raurilor. "Au sapat mult prea mult si au adancit albia raului peste masura. Asta impreuna cu neintretinerea corespunzatoare a podurilor din cauza insuficientei banilor au dus la dezastrele de acolo. Fondurile de investitii si fondurile de reparatii la lucrarile existente sunt mult mai mici decat necesitatile", precizeaza Ion Hortopan.
in privinta sanselor ca Bucurestiul sa fie inundat, batranul inginer spune ca sunt aproape nule. "Pentru Bucuresti planurile de combatere a inundatiilor sunt bine puse la punct. Pentru a preveni eventualele dezastre cauzate de inundatii, s-a construit Barajul Lacul Morii, care e un baraj deosebit de solid. in plus, s-a finalizat o lucrare importanta, s-a amenajat albia raului Dambovita pe tot parcursul Bucurestiului. Acest rau, in cazul extrem in care lacul de acumulare nu ar mai face fata debitelor, ar fi capabil sa duca debite de peste 80 metri cubi pe secunda, ceea ce e mai mult decat suficient", spune inginerul Hortopan.

Libertatea

Sursa: Libertatea



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.