DRAMA PESTE MUNTI In septembrie 1940, orice urma a administratiei romanesti care a functionat timp de 22 de ani in Transilvania de Nord-Vest a disparut. Ungurii au preluat in doar 14 zile controlul total al provinciei cedate. In august 1940,

DRAMA PESTE MUNTI

In septembrie 1940, orice urma a administratiei romanesti care a functionat timp de 22 de ani in Transilvania de Nord-Vest a disparut. Ungurii au preluat in doar 14 zile controlul total al provinciei cedate.

In august 1940, epopeea disparitiei Romaniei Mari isi desfasura inca un episod tragic. Pe malurile Dunarii, la Turnu Severin, delegatiile Romaniei si Ungariei s-au asezat la masa negocierilor pentru a trata soarta Ardealului. Evenimentul a provocat o deosebita emotie in societatea romaneasca, dupa ce cu o luna in urma Romania pierduse Basarabia si Bucovina de Nord. Daca jalea cedarilor catre Uniunea Sovietica s-a stins relativ repede, posibilitatea ca s-ar putea pierde si Transilvania i-a pus pe jar pe politicienii romani. La Turnu Severin a avut loc ""un dialog al mutilor"" deoarece ambele delegatii aveau un singur scop - sa obtina Ardealul. In consecinta, negocierile au avut un rasunator esec pentru romani.

VESNICE VICTIME. Dupa esuarea tratativelor de la Turnu Severin devenea evident ca integritatea teritoriala a Romaniei depindea de puterile Europei. Politicienii Romaniei s-au asezat din nou cu mainile in san si au asteptat resemnati voia sortii. Ca si in cazul cedarii Basarabiei, ei considerau Romania o victima a aranjamentelor internationale. Nu s-au prea gandit ca trebuiau sa actioneze energic, cu demnitate, pentru a pastra cuceririle de la 1918.

NENOROCIREA. In cele din urma stirea-bomba a sosit. Pentru a termina galceava, ministrul de externe al Germaniei (Joachim von Ribbentrop) si al Italiei (Galeazzo Ciano) i-au convocat pe omologii lor, roman si maghiar, pentru a ""media"" conflictul. In final, minstrul roman Mihail Manoilescu a primit o harta in care era trasata noua frontiera stabilita in urma ""arbitrajului"". Scena lesinului lui Manoilescu nu a imbunatatit cu nimic soarta Transilvaniei, care urma sa se desprinda de Romania in limitele: Salonta Sud, Oradea Sud, Huedin Sud, Cluj Sud, zona limitrofa a Turzii (orasul ramanand la Romania), Targu Mures Sud, Odorhei Sud, Sfantu Gheorghe Vest, Zagon, Covasna Sud atingand Carpatii.

ASTA E! Arbitrajul de la Viena a fost studiat in detaliu de elita politica romaneasca a vremii. Ca si in cazul Basarabiei, Carol al II-lea a convocat o sedinta a Consiliului de Coroana, spre a se consulta cu ""elita tarii"" privind atitudinea Romaniei fata de posibilitatea unei noi cedari teritoriale. La fel ca in iunie 1940, membrii Consiliului au spus cuvinte frumoase despre Transilvania, despre drepturile istorice ale Romaniei, insa au lipsit propunerile privind apararea militara a provinciei sau alte solutii demne fata de o retragere rusinoasa. Insa protestele de la Bucuresti nu-i ajutau cu nimic pe romanii din Transilvania de Nord-Vest care trebuiau sa gaseasca solutii de adaptare pentru a se ""intelege"" cu noua administratie maghiara.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.