Inca o belea pe capul patronilor

Un proiect lansat de UDMR creeaza posibilitatea ca angajatorii sa fie tarati prin tribunale pe motive
de discriminare etnica, rasiala, religioasa, de orientare sexuala, conditie sociala, varsta sau de orice alta natura
Cel mai controversat articol ignora prezumtia de nevinovatie si cere acuzatului sa probeze ca nu a incalcat legea
Singurul precedent al unei asemenea reglementari este dat de Legea comunista a ilicitului care iti cerea sa dovedesti de unde ai banii

Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania propune inversarea sarcinii probei in cazurile de discriminare. Astfel, se creeaza posibilitatea ca o persoana sa poata da in judecata o institutie, o firma ori o alta persoana pe motiv ca este discriminata, si nu are obligatia sa aduca nici o dovada in acest sens.
Cel care este acuzat, in schimb, trebuie sa isi demonstreze nevinovatia. Proba clasica, prezenta in sistemul legislativ romanesc, este aceea ca cel care acuza trebuie sa isi sustina acuzatiile prin probe.
Potrivit unui proiect de lege realizat de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii cu sprijinul Uniunii si a catorva ONG-uri, "proba discriminarii in fata CNCD si a instantelor de judecata se face prin aplicarea inversarii sarcinii probei". Prevederea presupune ca partea acuzata sa faca dovada ca este nevinovata.
Presedintele CNCD, Asztalos Csaba, sustine ca introducerea acestei prevederi este o cerinta a UE si este o practica a acquis-ul comunitar. El ne-a explicat ca sarcina inversarii probei vine in ajutorul persoanelor discriminate si nu lasa loc de abuzuri. Sa luam o situatie concreta. Pe un post scos la concurs de o firma candideaza doua persoane cu aceeasi pregatire.
In momentul in care inversarea sarcinii probei va fi legala, persoana care a fost respinsa poate da in judecata firma respectiva pe motiv ca a fost discriminata, fara sa dea nici un fel de proba.
Firma respectiva in schimb va trebui sa isi dovedeasca nevinovatia. In cazul in care nu reuseste acest lucru, pierde automat procesul. Asztalos Csaba sustine ca acest lucru nu este un abuz, pentru ca angajatorul trebuie sa formuleze probele de concurs in asa fel incat sa poata demonstra ca a preferat o persoana pentru ca se potrivea mai bine cerintelor solicitate si ca, in momentul in care a optat pentru celalalt candidat, nu a fost vorba de discriminare.

"Este o aberatie"

Pentru a afla cat de oportuna este introducerea unei astfel de prevederi in sistemul nostru legislativ am cerut parerea altor juristi.
Deputatul, PRM Lucian Bolcas ne-a declarat ca inversarea sarcinii probei este o aberatie, nu numai pentru ca inversarea nu este admisibila, dar si pentru ca se creeaza posibilitatea ca partea reclamata sa nu aiba probe pe care sa le aduca pentru a-si putea demonstra nevinovatia. Potrivit deputatului PRM, o astfel de prevedere a mai existat in perioada comunista cand, prin Legea 18 privind controlul averilor, oricine putea sa acuze o persoana ca a obtinut averea ilegal. Cel reclamat trebuia sa demonstreze ca averea a fost acumulata cinstit. In cazul in care nu avea cum sa demonstreze acest lucru, toate bunurile ii erau confiscate. Liberal Titus Gheorghiof ne-a declarat ca o astfel de prevedere este impotriva unor principii si nu se afla in concordanta cu legislatia europeana. Pe langa Legea 18, deputatul liberal si-a amintit si de existenta unei legi similare, din 1924, cand patronul era crezut pe cuvant.

Discriminare pozitiva

O alta prevedere a proiectului de lege se refera la obligatia persoanelor juridice de a adopta masuri afirmative pentru a asigura egalitatea de sanse si oportunitati.
Presedintele CNCD a spus ca introducerea unei astfel de prevederi a fost o cerinta a mai multor ONG-uri si se aplica mai mult persoanelor cu dizabilitati.
Un exemplu concret dat de Csaba, in care masura ar putea fi aplicata, a fost cazul unei femei insarcinate care are nevoie de unele conditii de lucru speciale din partea angajatorului. El a adaugat ca "nu poti obliga pe nimeni sa aplice masurile afirmative".
Deputatul liberal Titus Gheorghiof ne-a explicat, insa, ca notiunea de masuri afirmative inseamna ca persoanele juridice nu pot spune niciodata "nu".
Astfel ca se creeaza conditiile ca o societate sa fie obligata sa accepte o persoana chiar daca nu are pregatirea necesara, in caz contrar riscand sa fie acuzata de discriminare.
La randul sau, Lucian Bolcas a spus ca in dreptul romanesc contemporan nu exista astfel de masuri, iar "UDMR traduce foarte prost in limba romana".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe