Prioritatile guvernarii

Saptamana trecuta, sefii partidelor componente ale Coalitiei de guvernare, respectiv Emil Boc (Partidul Democrat), Calin Popescu Tariceanu (Partidul National Liberal), Dan Voiculescu (Partidul Conservator) si Marko Bela (UDMR), s-au reunit indelung si au produs un document cu privire la prioritatile guvernarii in perioada urmatoare. Te gandesti ca au facut o lista cam cum imi face nevasta-mea cand pleaca in delegatie si ma lasa cu treburile prin casa: montat mobila in camera baiatului, schimbat becurile, adus tapiterul s.a.m.d., in asa fel incat cand dansa se intoarce acasa sa poata vedea ca scopul nostru comun, respectiv acela de a avea un apartament cat de cat aranjat la inceputul scolii pentru baiat, sa fie indeplinit. Lista "bandei celor patru", ca sa folosesc o sintagma cunoscuta, ar fi putut sa includa programul de impaduriri, insamantarile de toamna, privatizarile, constructiile de drumuri, poduri si sosele, modernizarea Politiei si a Justitiei, medicamentele compensate, taxele pe forta de munca, si cate si mai cate, fie lasate neterminate de altii, fie aparute din nevoile zilnice. Nici pomeneala.
Lista sefilor coalitiei cuprinde punctul schimbarii d-lui Vacaroiu si a d-lui Nastase de la presedintiile Camerelor Parlamentului, punctul schimbarii presedintilor Consiliilor Judetene conduse de PRM si PSD, punctul refacerilor dupa inundatii si alte cateva mai maruntele expediate in graba, cum ar fi, de exemplu, indeplinirea criteriilor de aderare europeana.
Cu alte cuvinte, reprezentantii a patru partide care conduc acum Romania pun pe primul plan doua posturi de sefi la Parlament si 20 de posturi de sefi in judete. Nu pot sa nu-mi aduc aminte de aplicarea algoritmului in timpul coalitiei din 1996-2000. Din noiembrie 1996 pana in septembrie 1997, aproape un an, singura preocupare a sefilor coalitiei a fost aceea de a aplica algoritmul de guvernare pe toate functiile de sefi si sefuleti pe care le-au putut gasi prin schemele, pe atunci foarte umflate ale bugetarilor. In acelasi timp, inflatia ajunsese la 170%, productia scadea, presedintele Constantinescu se dadea de ceasul mortii sa anunte Europa ca noi am vrea in NATO si UE, procesul de privatizare se blocase, dar luase avant exportul legal si ilegal de copii, pentru ca suntem saraci si nu putem avea grija de ei. Aplicarea algoritmului s-a oprit numai cand a inceput scandalul listei spionilor din presa, culmea, tot in august, lista pe care dl. Adrian Severin, ministrul de Externe de pe atunci, a descoperit-o cu nasul sau fin de detectiv international. Va amintiti de dl. Adrian Severin, cum sa nu? Cel care condamna social-democratii ca apa din Bucuresti are doi atomi de hidrogen si numai unul de oxigen si cel care a descoperit ca presedintele Basescu este neam de tatar, d-aia face ce face si nu face ce nu face. Nici o paralela cu faptul ca dl. presedinte Basescu declara in august 2005, cand coalitia se preocupa de schimbarea unor sefi, ca un ziarist, "nu spui care, persoana importanta, fraticule", l-a amenintat la telefon ca il termina daca mai continua cu investigatiile pe la Parchete.
Daca schimbarile din lista prioritatilor guvernarii reusesc, si nu au nici un motiv sa nu reuseasca, decat poate Constitutia, dar cine o citeste?, atunci, Romania va fi fericita, bine guvernata, Europa ne va primi cu bratele deschise, iar guvernantii vor putea privi cu incredere alegerile viitoare.
Oricate asemanari cu perioada 1996-2000 am gasi, ceva este insa fundamental schimbat: sectorul privat produce 75% din Produsul Intern Brut si nu mai poate fi dezechilibrat atat de usor de o guvernare politica in cautare de directie. Cu alte cuvinte, noroc cu oamenii, ca de sefi ne-am lamurit.

---

Despre autor: