Lobby-ul invrajbeste ONG-urile

Desi ar avea cel mai mult de castigat din urma acestei activitati, lobby-ul a devenit marul discordiei intre ONG-uri. Organizatiile non-guvernamentale nu reusesc sa cada de acord asupra oportunitatii unei legi a lobby-ului, desi activitatea desfasurata in acest moment de ele, advocacy-ul, este cea mai apropiata ca profil de lobby si dispun de cei mai buni oameni in domeniu.
Toti reprezentantii societatii civile spun ca diferenta dintre cele doua este aceea ca advocacy-ul este in interesul public si este finantat de organisme internationale sau fundatii, in timp ce lobby-ul este in interesul unor firme private si este platit de acestea. Totusi, diferenta este destul de mica, pentru ca tind spre acelasi rezultat sa influenteze agenda legislativa si executiva. Acest lucru inseamna ca aceste ONG-uri ar fi, in momentul adoptarii unei astfel de legi, deja pregatite sa desfasoare activitati de lobby si sa castige bani buni din asta, in timp ce firmele straine de lobby, care ar dori sa intre pe piata, ar avea nevoie de timp sa se obisnuiasca cu legislatia, sa realizeze contactele politice necesare si sa se adapteze sistemului politic romanesc.
Teoretic, principalul beneficiar al unei astfel de legi ar fi societatea civila. Organizatiile non-guvernamentale din tara noastra au, insa, pareri diferite. In timp ce Pro Democratia considera ca o lege a lobby-ului este "o necesitate de prea multe ori amanata", Institutul pentru Politici Publice si Transparency International - Romania sustin ca legea este inutila si ignora realitatile si prioritatile autohtone.

Pro Democratia nu este interesata sa faca lobby

Asociatia Pro Democratia s-a aratat interesata de promovarea unei legii a lobby-ului si a anuntat, in urma cu cateva zile, ca va organiza in toamna o dezbatere publica pe aceasta tema. Presedinte asociatiei, Cristian Parvulescu, sustine ca un asemenea act normativ ar contribui la stoparea interventiilor in actul decizional ale unor cercuri de afaceri si ar spori increderea cetatenilor si a sectorului de afaceri in institutiile si mecanismele democratice, iar activitatea institutiilor publice ar fi mai bine cunoscuta.
Sa presupunem ca actul normativ ar fi adoptat. Intrebarea fireasca este cine este avizat sa desfasoare activitatea de lobby. Cristian Parvulescu spune ca vor fi unele firme de specialitate care vor efectua servicii de consultanta, contra cost, iar acreditarile pentru aceasta activitate vor fi acordate de niste comisii speciale.
Intrebat daca Pro Democratia va fi una dintre aceste organizatii, Parvulescu a spus ca, deocamdata, nu este interesat de acest lucru, pentru ca nu este exact domeniul Asociatiei. Activitatea noastra vizeaza interesele publice si se incadreaza in categoria serviciilor de advocacy, in timp ce firmele care fac lobby sunt in sectorul privat si sunt platite pentru ceea ce fac, a explicat Parvulescu. El considera ca si in momentul de fata in Romania exista firme de lobby, in general asociatii straine, care ar dori sa existe o lege in acest sens, pentru ca sa nu fie acuzati de trafic de influenta.
Initiativa Pro Democratia nu este noua, intrucat Asociatia a mai avut o astfel de dezbatere in 2003. Potrivit presedintelui Cristian Parvulescu, la acea vreme discutiile au fost blocate de ministrul Justitiei de atunci, Rodica Stanoiu, care ar fi venit cu un proiect propriu in acest sens.

Moraru: "O astfel de lege ar fi penibila"

De cealalta parte, Institutul pentru Politici Publice, respinge ideea adoptarii unei legi a lobby-ului, intrucat un astfel de act normativ ar fi incompatibil cu modelele politice europene. Potrivit directorului de programe al Institutului, Adrian Moraru, promovarea unei astfel de legi nu se justifica in Romania. "Legea se refera in special la Parlament. Insa, atat timp cat la noi seful grupului parlamentar hotaraste cum vor vota oamenii din grupul respectiv, o astfel de lege ar fi penibila". In plus, Moraru spune ca nici pentru hotararile luate de Guvern legea ar fi inutila, intrucat sedintele sunt secrete, iar stenogramele sunt declarate secrete de stat, conditii in care unei firme de lobby i-ar fi greu sa isi desfasoare activitatea. In plus, reprezentantul IPP s-a declarat adeptul crearii unui mecanism care sa faca functionala legislatia in vigoare si nu crearea unor noi institutii care sa nu functioneze.
Pe de alta parte, Adrian Moraru il contrazice pe presedintele Pro Democratia, sustinand ca "la Bruxelles nu exista 1.000 de firme de lobby, acestea fiind firme care pretind acest lucru, ca si cele din Romania". Moraru delimiteaza total serviciile de advocacy si de lobby. "Prin advocacy promovezi ideile tale, campanii proprii si nu interesele cuiva", a spus reprezentantul IPP, explicand ca finantarea nu este acordata pentru ca modificarile sa fie in interesul celui care acorda banii.

"Ar trebui respectata legislatia in domeniu"

Transparency International - Romania si Academia de Advocacy - Timisoara considera ca o lege a lobby-ului este inutila si ignora realitatile si prioritatile Romaniei. Cele doua organizatii sustin ca actul normativ ar duce la "legitimarea clientelismului prin contracte, comisioane si impozitarea aferenta, toate acoperite din costul final al deciziei".
Ca si IPP, cele doua organizatii considera ca "inainte de a legifera apararea unor interese individuale si de grup prin legea lobby-ului, Guvernul, ministerele si administratia publica in general ar trebui sa respecte Legea transparentei decizionale (52/2003), care garanteaza participarea in deplina transparenta la procesul de adoptare a actelor normative, a tuturor celor interesati.

Ce este lobby-ul

Un grup de interese sau de presiune este o organizatie ce are ca scop a influenta Guvernul sau parlamentarii intr-un anumit domeniu. Acesta are mai multe forme. De exemplu, o firma ce isi face lobby pentru a obtine un contract cu Guvernul, o asociatie profesionala ce doreste reglementarea unor impozite, sindicate, organizatii ale persoanelor cu dizabilitati sau care apara interesul general din punct de vedere politic, ca Asociatia Pro Democratia sau ecologic precum Greenpeace.
In majoritatea tarilor dezvoltate lobby-ul este o activitate reglementata si i se pun anumite conditii pentru a micsora pericolul de fi identificat cu o forma de coruptie politica. Confuzia se datoreaza in principal faptului ca lobby-ul este facut in favoarea unor firme ce se ocupa si cu sponsorizarea campaniilor electorale. Criticii lobby-ului spun ca politicienii au nevoie de acesti bani in perioada campaniilor si apoi vor fi obligati sa actioneze in sprijinul celor care i-au sponsorizat. Sustinatorii cred ca daca se intampla ca politicienii alesi sa sustina punctul de vedere al unei firme ce i-a sponsorizat in timpul campaniei electorale o fac doar din convingere si ca este cea mai buna solutie pentru interesul general.
Este interesant de observat ca lobbistii se indreapta, in principal, catre acea autoritate a statului care detine cea mai mare putere. Astfel, in SUA ei isi directioneaza puterea de convingere in primul rand catre Parlament, unde sunt inregistrati in numar de peste 35.000. La Bruxelles, la Comisia europeana exista peste 3.000 de grupuri de interese, diferite organizatii, reprezentante sau firme de consultanta ce totalizeaza peste15.000 de lobbisti.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe