Desertul ia foc

Fasia Gaza are parte zilele acestea de un eveniment istoric: retragerea trupelor si a colonistilor israelieni. Chiar daca problema era dezbatuta de multa vreme, putini isi imaginau ca aceasta retragere chiar va avea loc. Un intreg spectacol se desfasoara in prezent: colonistii se opun, militarii israelieni actioneaza impotriva lor, palestinienii urmaresc cu neincredere evenimentele sau dezlantuie dezordini pentru a putea afirma ca Fasia Gaza a fost eliberata prin eforturile lor.
Mass-media internationale urmaresc cu incordare ce se intampla in Fasia Gaza. Retragerea trupelor israeliene constituie un eveniment major pentru un teritoriu in care conflictul a devenit un mod de viata. Insa imaginea ramane dezechilibrata. Nimeni nu mai acorda nici o atentie Cisiordaniei si Ierusalimului.
De la inceputul conflictului arabo-israelian, controlul asupra Ierusalimului a oscilat, la fel ca si contururile orasului. Ierusalimul de azi este alcatuit din teritorii substantiale, unele israeliene, altele arabe, care au facut parte din Cisiordania si pe care nimeni nu le-ar fi recunoscut ca facand parte din Israel inainte de 1967. Prin extinderea limitelor municipale, anexarea teritoriului palestinian si construirea unor noi cartiere, Israelul a creat treptat o regiune municipala care depaseste de cateva ori dimensiunile initiale ale orasului. De asemenea, a creat noi asezari urbane in afara limitei municipale, care inconjoara orasul si intrerup legatura dintre Ierusalimul de Est si Cisiordania, consolidand legaturile dintre aceste asezari, Ierusalimul de Vest si restul Israelului. Comunitatea internationala a condamnat in repetate randuri aceste evolutii. Iar in prezent premierul Sharon, pe langa promovarea planului de retragere din Fasia Gaza, aparent implementeaza un plan mult mai sistematic si precis care risca sa sufoce Ierusalimul de Est, arab, prin continuarea fragmentarii si impresurarii acestuia cu asezari israeliene.
Transformarea Ierusalimului de Est intr-o enclava araba va da apa la moara extremistilor care vor sti sa profite de aceasta situatie exploziva, in plus, va fi subminata credibilitatea lui Mahmud Abbas, presedintele Autoriatii Palestiniene. In cazul in care aceasta enclava va deveni o realitate, peste 200.000 de palestinieni vor fi izolati, fiind create astfel premisele pentru noi confruntari sangeroase. Una peste alta, retragerea din Fasia Gaza constituie un act istoric, un pas inainte spre reglementarea conflictului din Orientul Mijlociu, insa daca acest pas va ramane unicul nu va aduce pacea mult asteptata.
Bomba cu ceas a Ierusalimului de Est trebuie sa fie dezamorsata cat mai rapid. Exemplul retragerii din Fasia Gaza demonstreaza ca exista vointa din partea Tel Avivului. Pentru rezolvarea problemei Ierusalimului de Este fundatia International Crisis Watch a propus un plan in mai multi pasi.
Astfel, Guvernul israelian ar trebui sa subscrie la inghetarea dezvoltarii asezarilor, conform definitiei prevazute in Foaia de parcurs si sa adopte toate masurile legislative si administrative necesare implementarii acesteia. Avand in vedere faptul ca traseul urmat de bariera de separare din Teritoriile Ocupate contravine dreptului international, Israelul ar trebui sa se asigure ca bariera de separare si celelalte structuri ridicate in si in jurul Ierusalimului sunt destinate securitatii prin plasarea lor in dreptul reperelor din 1967. De asemenea, Israelul ar trebui, in conformitate cu preocuparile pentru securitate, sa contribuie la imbunatatirea conditiilor de viata pentru rezidentii palestinieni din Ierusalim.
International Crisis Watch a mai lansat o serie de recomandari si pentru Guvernul Statelor Unite si ceilalti membri ai Cvartetului - Rusia, Uniunea Europeana si secretarul general al ONU. Aceste structuri ar trebui sa insiste, inclusiv prin presiune publica, pentru ca Israelul sa inceteze sa construiasca noi cartiere in Ierusalimul de Est. Cei mentionati mai sus ar trebui sa afirme explicit, in public, ca toate activitatile de construire, inclusiv de realizare a infrastructurii, la E1 si de extindere a Ma'ale Adumim contravin obligatiilor la care a consimtit Israelul prin Foaia de parcurs si prin angajamentele separate, asumate fata de SUA. Fara sa prejudicieze dispunerea finala a orasului sau statutul acestuia din punct de vedere al normelor de drept international, sa exercite presiuni asupra Israelului pentru amplasarea barierei de separare din jurul Israelului potrivit reperelor din 1967 sau sa izoleze cat de multe cartiere evreiesti posibil in loc sa ingradeasca regiuni care sa includa populatii, teritorii sau proprietati palestiniene insemnate. Sa specifice ca amplasarea barierei de separare si infiintarea unor noi cartiere evreiesti nu va permite prejudicierea rezultatului final al negocierilor asupra statutului orasului si ca, daca va fi necesar, comunitatea internationala va sprijini acest principiu atunci cand partile vor initia discutii referitoare la solutia infiintarii a doua state viabile.

---

Despre autor: