Deputatii risipitori ameninta societatea civila

Deputatii cheltuitori n-au ramas datori celor care au dezvaluit sumele imense din banii publici pe care le-au risipit in ultimul mandat. Violeta Bau, directoarea Institutului pentru Politici Publice, a dezvaluit, ieri, ca institutia sa a fost amenintata si supusa la presiuni de catre parlamentarii vizati de raportul IPP dat publicitatii pe 14 august. Raportul arata ca deputatii nu au nici o retinere in a cheltui banii contribuabililor.
In documentul citat se arata ca exista parlamentari care au vorbit la telefonul mobil de 700 de milioane de lei, altii care si-au cumparat doua laptop-uri intr-o singura luna, sau unii care au consumat benzina de aproape 100 de milioane de lei pe an. Campionul cheltuielilor era deputatul PSD Constantin Nita, care reusise sa deconteze, intr-un singur an, 492 de zile de cazare, el figurand in top si la restul categoriilor de cheltuieli.
Acesta a reactionat atunci si cel mai vehement, amenintand ca va da in judecata Institutul. "Ne-a aruncat in carca intreaga responsabilitate, desi el stia ca datele pe care ne-am bazat fusesera furnizate de catre Camera Deputatilor", ne-a declarat Violeta Bau, precizand ca Nita nu a mai actionat IPP in instanta.
"Dupa publicarea raportului, anumiti parlamentari si chiar secretarul general al Camerei ne-au amenintat, fie direct, fie prin presa, de interpretare eronata si tendentioasa a datelor obtinute, incercand sa intimideze IPP, prin amenintarea cu proces pentru prejudicii de imagine", sustine Violeta Bau.
Reprezentantii IPP resping acuzatiile aduse si apreciaza ca nefondate amenintarile de chemare in judecata.
"Atragem atentia tuturor baronilor locali obisnuiti sa intimideze la nivelul propriei circumscriptii electorale, cu tribunalul jurnalistilor, oameni de afaceri, opozanti politici, ONG-uri locale, ca aceste practici reprezinta reflexe ale unor mentalitati lipsite de exercitiul democratic", mentioneaza directorul IPP.

Liderii politici devin agresivi cu ONG-urile

Conform IPP, reactii de tipul celor primite din partea celor care s-au simtit vizati de raport nu fac decat sa ambitioneze Institutul sa continue cu initiative similare "pana cand institutiile statului se vor obisnui cu ideea ca cetatenii trebuie sa cunoasca activitatea fiecarei institutii publice, mai ales activitatea financiara, sustinuta cu bani publici". IPP precizeaza ca din reactii s-a constatat ca liderii politici alesi in functii de demnitate publica devin din ce in ce mai agresivi cu ONG-urile care expun publicului aspecte ale activitatii lor cu care acestia "se pare ca ar prefera sa nu se afiseze, desi calitatea oficiala ii obliga in acest sens". Directorul IPP mai spune ca publicarea raportului a aratat ca politicienii romani, odata alesi, nu au constiinta ca trebuie sa dea seama in fata alegatorilor si ca rolul lor, ca reprezentanti ai cetatenilor, este acela de a fi cat mai transparenti fata de electorat "si nu de a ameninta societatea civila cu actiuni in instanta". IPP considera ca problema tine de capacitatea de a gestiona informatii, la nivelul institutiilor publice din Romania, "care este drastic limitata, ceea ce reprezinta un obstacol in fata oricaror demersuri privind accesul la date publice de un nivel complex".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe