Romanii au trei biserici

BISERICA ROMANEASCA

In capitala Frantei exista trei biserici romanesti. Una este situata in Cartierul Latin si depinde de Episcopia Romana din America si Canada. A doua este biserica de la Saint Sulpice, subordonata Patriarhiei Romane. Cea de-a treia - ""biserica greaca"", dependenta de mitropolitul elen.

Biserica romaneasca din strada Jean de Beauvais este monument istoric care dateaza din 1379. A fost cumparata de guvernul Regatului Romaniei in septembrie 1882. Din 1946 este independenta de Biserica Ortodoxa Romana. Nicodim, patriarhul Romaniei din acele vremuri tulburi pentru tara, i-a dat binecuvantarea mitropolitului Visarion Puiu, care a infiintat astfel Episcopia Ortodoxa Romana din Europa Occidentala. Tot el a stabilit ca aceasta sa depinda din punct de vedere canonic de Biserica Ortodoxa Americana. Dupa abolirea monarhiei in decembrie 1947, a urmat nationalizarea. Pentru biserica pariziana a inceput un lung sir de procese. Biserica fusese proprietatea Coroanei, iar statul roman comunist si Biserica Ortodoxa au vrut sa o recupereze. Tribunalul francez a stabilit pana la urma ca dreptul de uzufruct revine ""La€™associacion... de culte ortodoxe roumaine"". In folosul sau, statul roman comunist l-a platit pe Robert Badantaire, cel mai mare avocat parizian al vremii, care fusese si ministru al Justitiei. Punctul de vedere al Bisericii romanesti din Paris a fost aparat la bara de avocatul Vasile V. Stanciu, el emigrand intre timp in Franta.

DUBLETUL COMUNIST. La sfarsitul deceniului sapte, statul comunist a infiintat pentru Europa Occidentala o biserica paralela cu cea deja existenta din 1946. ""Preotii trimisi de la Bucuresti primeau salariile prin ambasada, erau ca niste functionari de stat, isi aminteste parintele Constantin Tarziu, parintele superior la Bisericii Sfintii Arhangheli Mihail, Gavriil si Rafail. Erau produsul Departamentului Cultelor. Inainte de a fi trimisi in Occident trecusera pe la Academia Stefan Gheorghiu, ca sa invete ce sa vorbeasca cu oamenii si ce sa-i intrebe la spovedanie. In plus, erau obligati sa intocmeasca doua rapoarte anuale, pe care sa le predea cand mergeau in tara in concediu. Ca sa atraga credinciosii, promiteau sarmale si mititei.""

DUHOVNICII. Preotii de la biserica din Jean de Beauvais slujesc benevol, fara salariu. Fiecare a practicat continuu si o alta meserie ca sa se intretina. ""Parintele Vasile Boldeanu, sufletul acestei biserici, a lucrat 22 de ani noaptea, ca hamal in halele Parisului, ii aminteste parintele Tarziu pe predecesorii sai. Cara rulouri de branza cat roata de combina. Parintele Mircea Dimitriu a fost inginer.""

Multi romani se roaga lui Dumnezeu sa-si gaseasca de lucru

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe